Preafericirea Voastră, Inaltpreasfintiile Voastre, Preasfintiile Voastre,
„ Căci lupta noastră nu este împotriva trupului și a sângelui ci împotriva începătoriilor, împotriva stapaniilor, împotriva stapanitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății, care sunt în văzduh.” (Ef. 6,12)
Dau slavă lui Dumnezeu și conștiința mea știe acest lucru, că nu am încercat niciodată să mă lupt și să înfrunt pe cineva, mai ales pe ierarhii puși la cârma Bisericii, lucrători în via lui Hristos.
Lupta trebuie dusă împotriva stapanitorilor întunericului:”îmbrăcați-vă cu toate armele lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotriva uneltirilor diavolului.” (Ef. 6, 11). Armele lui Dumnezeu le deține doar Biserica Ortodoxă, care are credința Sfintei Treimi: „Și și-a deschis gura sa spre hula a lui Dumnezeu, ca să hulească numele Lui și cortul Lui și pe cei ce locuiesc în cer.” (Apoc. 13. 6). Sfântul Apostol Pavel ne sfătuiește și ne îmbărbătează: „Stati deci tari, avand mijlocul vostru încins cu adevarul și îmbrăcați-vă cu platoșa dreptății. ”(Ef. 6, 14). Cu adevărul mi-am încins mijlocul și cu platoșa dreptății am scris în acele scrisori care au tulburat apele și mințile unora, facandu-i să mă atace frontal.
Cu îngăduința lui Dumnezeu pe 13 septembrie 2016, în ajunul Sfintei Cruci, am fost izgonit de la Centrul Eparhial Roman, iar pe 12 martie 2018, prima zi dupa Duminica Sfintei Cruci din Postul Mare am primit vestea „caterisirii” și „excluderea din monahism cu interdicția de a purta haina monahala.”
Motivul: M-am supus Sfinților Părinți conform Can. 15 I-II Constantinopol care cere „să te desparti pe sine de comuniunea cea cu întâiul stătător pentru oarecare eres osândit de Sfintele Sinoade sau de Părinți (…), care propovăduiește eresul public…” Can. 10 Apostolic, Can. 45 Apostolic…
„Dacă episcopul sau clericul este viclean în chestiunile credinței, atunci fugi și leapada-te de el, nu numai ca de om, ci chiar și înger din cer de ar fi.” (Sf. loan Gura de Aur)
Mărturisesc înaintea lui Dumnezeu și a tuturor ca nu m-am lepadat niciodata de Biserica Ortodoxă și de toata învățătura ei, de monahism, de preoție și nici de mai marii mei arhierei care sunt ortodocși, nu pseudo-arhierei. Cu „IPS” Ioachim nu am avut nimic altceva personal. Daca este ambiție, mândrie din partea mea așa cum vor unii să spună, aceasta va judeca Dumnezeu. Dacă aș recunoaște caterisirea mea necanonică m-aș lepăda singur de Adevar, de Hristos. Nu vă cer ajutorul, vă rog să spuneți adevărul în fața lui Hristos și a credincioșilor. In cele trei scrisori pe care le-am adresat „Arhiepiscopului” de la Roman și în alte trei către toți arhierii din .,Sinodul” B.O.R., unde am mințit? Timp de un an și jumătate până astăzi nimeni dintre ierarhi și preoți nu a comentat nimic la cele scrise. Este un adevăr? Unii dintre cei nevinovați se smeresc și tac și acceptă mustrarea până pe Cruce precum Hristos. Sunteți dintre aceia? Alții se apără și dovedesc adevărul. Nu sunteți nici dintre aceștia! Cei vinovați tac negasind cuvânt de îndreptățire sau se apără cu minciuna și pun la cale un atac împotriva adevărului.
Dumneavoastră, „Inaltpreasfintite” Ioachim, mă acuzați de schismă, răzvrătire, neascultare de dumneavoastră și de contrazicere publică a poziției oficiale a Bisericii. Cercetati-va bine conștiința și veți vedea că dumneavoastră sunteți în apostazie, fiind în CMB, care este curva apostaziei unde vă simțiți lejer și puternic, făcând schismă cu Biserica lui Hristos, făcând neascultare de Hristos, de Sfinții Apostoli, de Sfinții Părinți şi de Sfintele Canoane. Tacit, de când ați venit în Roman, ați comis asemenea abateri eretice, îngăduindu-le și preoților, culminând cu sinodul din Creta, unde ați semnat documentele…
Nu săvârșiți Botezul Ortodox prin întreită afundare, îngăduiți căsătorii mixte, tolerați preoți recăsătoriți, recunoașteți ca și biserici surori pe catolici și protestanți, deci indirect nu mai recunoașteți „Una, Sfântă, Sobornicească Biserică”. Pângăriți bisericile ortodoxe aducând în ele și în Sfântul Altar pe cei de alte credințe. „Nu este îngăduit ereticilor să intre în casa lui Dumnezeu dacă stăruie în eres.” (Can. 6, Laodiceea)
Acestea vă sunt roadele cu care otrăviți pe credincioși, canoanele vă osândesc și caterisesc, iar pe mine cu minciuni și acuzații nedemne de un episcop al lui Hristos mă „caterisiți” pentru că vă spun adevărul. Pe mine, cu îngăduința lui Dumnezeu, puteți să mă aduceți la tăcere, „dar pietrele vor striga”…
Cezarului i-ați dat totul, iar Dumnezeului Celui Viu și adevărat, minciuna. Nu mă simt bine să vă acuz, sunt nevoit să o fac. În fața lui Dumnezeu voi răspunde pentru credincioși dacă nu voi spune adevărul, iar ei își vor pierde sufletul pentru tăcerea mea. „Dreptul piere şi nimeni nu ia aminte; se duc oamenii cinstiţi şi nimănui nu-i pasă că din pricina răutăţii a pierit cel drept.” (Isaia 57, 1). „Căci buzele preotului vor păzi ştiinţa şi din gura lui se va cere învăţătura, căci el este solul Domnului Savaot. Dar voi v-aţi îndepărtat de drumul cel drept şi pe mulţi i-aţi făcut să se poticnească de la Lege. Voi aţi stricat legământul Meu cu Levi, zice Domnul Savaot.” (Maleahi 2, 7-8)
Glumind, zâmbind, v-ați dorit ca și capitală a ecumenismului să fie orașul Roman. Să subînțelegem că doriți să fiți și patriarhul ecumenismului? HULĂ ÎMPOTRIVA BISERICII LUI HRISTOS.
Consistoriul Eparhial Monahal al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, care m-a sancționat cu caterisirea și excluderea din monahism, se osândește singur împreună cu conducătorul lui încălcând toată învățătura lui Hristos, care este numai adevăr și lumină, la fel și Canoanele Bisericii. Astfel dovedind, că nu este în slujba lui Dumnezeu, ci a oamenilor, apărând pe adevăratul vinovat pentru eres, ÎPS Ioachim, așa cum am denunțat, nu am presupus. Consistoriul nu a analizat mai întâi în virtutea Sfintelor Canoane și cu frică de Dumnezeu eresul pseudo-arhiepiscopului amintit în toate cele 6 scrisori, fiind evident că Biserica pentru unii este condusă de interesele oamenilor, nu de Dumnezeu. Astfel, Consistoriul este descalificat, nul. Au înșirat un lanț de Canoane și de articole fără nicio acoperire; dacă le scot la lumină, vor vedea ereziile pseudo-arhiepiscopului și adevărul cu care l-am acuzat. Acesta este jocul: la întuneric câștigă minciuna. Pentru aceasta sunt numiți de Hristos lupi răpitori, prooroci mincinoși. (Mat. 7, 15). Ar fi putut să mă acuze de calomnie dacă aș fi mințit. Neavând adevărul, trec la întuneric și mă calcă în picioare. „După roadele lor îi veți cunoaște.” (Mat. 7, 16)
RASPUNS AL CANONULUI 15 I-II CONSTANTINOPOL (861) LA DECIZIA CONSISTORIULUI MONAHAL
Pentru cele săvârșite sunteți sub osânda Bisericii Ortodoxe și acum mă osândiți pe mine. Neavând niciun cadru canonic, legal, ați recurs la cele mai josnice metode pentru a vă arăta puterea și a vă ascunde răutatea. În acuzație vă folosiți și de Canonul 15 I-II Constantinopol care vă este acuzatorul și vă numește minciuno-episcop. Prima parte a canonului pare a vă fi în favoare și îi derutează pe neștiutori și lesne crezători, așa cum s-a întâmplat în Creta: da și nu.
Cine vrea să afle adevărul să ia aminte ce vrea să spună Canonul 15 I-II. În prima parte: „Cele ce sunt rânduite pentru presviteri, şi episcopi, şi mitropoliţi, cu mult mai vârtos se potrivesc pentru patriarhi. Drept aceea, dacă vreun presbiter, sau episcop, sau mitropolit ar îndrăzni să se depărteze de comuniunea cu propriul său patriarh, şi nu ar pomeni numele acestuia, precum este hotărât şi rânduit în dumnezeiasca
slujbă tainică, ci mai înainte de înfăţişarea sinodală şi de osândirea definitivă a acestuia ar face schismă, Sfântul Sinod a hotărât ca acela să fie cu totul străin de toată preoţia, dacă numai se va vădi că a făcut această nelegiuire. Şi acestea s-au hotărât şi s-au pecetluit pentru cei ce sub pretextul oarecăror vinovăţii se depărtează de întâii lor stătători şi fac schismă şi rup unitatea Bisericii.”
Nu am alt pretext decât erezia ecumenismului pe care ați îmbrățișat-o. Până a merge să semnați în Creta, ați văzut sau a văzut cineva la mine că vă disprețuiesc sau vreau să vă acuz și să mă răzbun cu ceva? Am avut vreun conflict împreună, până să aflu mult mai multe lucruri legate de ereziile ecumenismului pe care dumneavoastră le-ați îmbrățișat cu entuziasm? Nu. Nu aveam motive să mă „ambiționez sau să mă răzbun” și să opresc pomenirea pentru eventuale neînțelegeri. Deci nu vă puteți apăra cu prima parte a canonului 15 I-II. Sincer să fiu, căutam să fiu distant (și cred că ați observat aceasta), pentru faptul că vă cunoșteam îngăduința și opiniile laxe față de Canoanele Bisericii.
Să urmărim cu atenție mai departe partea a doua a canonului care vă incriminează clar: „Căci cei ce se despart pe sine de comuniunea cea cu întâiul stătător al lor pentru oarecare eres osândit de sfintele Sinoade, sau de Părinți, firește adică, de comuniunea cu acela, care propovăduiește eresul în public, și cu capul descoperit îl învață în biserică, unii ca aceștia nu numai că nu se vor supune certării canonicești, desfăcându-se pe sineși de comuniunea cu cel ce se numește episcop chiar înainte de cercetarea sinodicească, ci se vor învrednici și de cinstea cuvenită celor ortodocși. Căci ei nu au osândit pe episcopi, ci pe pseudo-episcopi și pe pseudo-învățători, și nu au rupt cu schismă unitatea Bisericii, ci s-au silit să izbăvească Biserica de schisme și de dezbinări.”
CANOANE CARE INTERZIC COMUNIUNEA CU ERETICII
Eu m-am supus canonului din frică de Dumnezeu, pentru a nu fi lepădat de la fața Lui rămânând în comuniune cu pseudo-episcopul vinovat de erezii, iar nu pentru ce mă acuzați. Dacă încercați să târâți credincioșii în întuneric și vreți să le arătați altceva decât adevărul, vă privește și îi privește și pe cei care se lasă înșelați. Cei care nu vor să fie înșelați, să urmărească roadele. „După roade îi veți cunoaște.” (Mat. 7, 16) „voi, care ați primit Legea întru rânduieli de la îngeri și n-ați păzit-o!” (Fapte 7, 53). Nu păzesc legea, ci fărădelegea, încălcând Canoanele care îi condamnă. Ați îmbrățișat ecumenismul (urâciunea pustiirii), slujiți și vă rugați cu ei. Canoanele vă caterisesc pentru aceasta:
CANONUL 10 apostolic (OSÂNDIREA COMUNIUNII CU CEI AFURISIŢI): Dacă cineva s-ar ruga, chiar şi în casă, împreună cu cel afurisit (scos din comuniune), acela să se afurisească.
CANONUL 45 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CU ERETICII): Episcopul sau presbiterul sau diaconul, dacă numai s-a rugat împreună cu ereticii, să se afurisească; iar dacă le- a permis acestora să săvârşească ceva ca clerici (să săvârşească cele sfinte), să se caterisească.
CANONUL 64 apostolic (OPRIREA COMUNIUNII CU NECREŞTINII ŞI ERETICII):
Dacă vreun cleric sau laic ar intra în sinagogă (adunarea iudeilor sau a ereticilor) spre a se ruga, să se şi caterisească şi să se şi afurisească.
CANONUL 6 Trulan (CĂSĂTORIA DUPĂ HIROTONIE ESTE OPRITĂ): De vreme ce s-a zis în Canoanele apostolice că dintre cei care au fost înaintaţi (introduşi) în cler necăsătoriţi, numai citeţii şi cântăreţii să se căsătorească (se pot căsători), (Can. 26 ap.), şi noi păzind (observând) acest lucru (această hotărâre), orânduim ca de acum înainte, în nici un chip ipo- diaconul, sau diaconul, sau presbiterul să nu aibă îngăduinţă a încheia (să-şi încheie) însoţire de căsătorie după hirotonia lui. Iar cine ar îndrăzni să facă acest lucru să se caterisească. Dacă însă ar voi cineva dintre cei ce urmează a intra în cler să se lege cu o femeie prin căsătorie după lege (legală), să facă acest lucru înainte de hirotonia întru ipodiacon, sau întru diacon, sau întru presbiter. Vom vedea și la Taina Sfântului Botez.
LĂMURIRE ÎN LEGĂTURĂ CU HOTĂRÂREA CONSISTORIULUI MONAHAL
Ținuta mea monahală, pe care Consistoriul și dumneavoastră v-ați pus stăpâni, sunt haine ale pocăinței călugărului, pe care singur le-am cerut la călugărie și nu le-am lepădat niciodată. Dacă m-aș fi lepădat singur de haine și de pocăință, foarte drept ați fi procedat. Dar pocăința este relația mea cu Dumnezeu pe care mi-o pot manifesta și mărturisi liber și, străduindu-mă să fac voia Lui, nici Dumnezeu nu poate să mi-o ia,
„Cel ce a fost îmbrăcat odată de episcop cu îmbrăcămintea neagră cu scopul de a intra în cler, nu-l mai poate dezbrăca deoarece a făcut declarația publică de a se consacra lui Dumnezeu și nu mai poate anula făgăduința făcută lui Dumnezeu și să batjocorească starea sfântă ca femeile la teatru.” (Ierom. Nicodim Sachelarie)
În rugăciunile de la rasoforie se spune: „Înțelepțește-l să-și aducă aminte pururea de Tine și de poruncile Tale.” Aceasta doresc să fac și nu m-am lepădat. Ferească Dumnezeu! Dumneavoastră v-ați lepădat de poruncile Lui, ținându-le pe ale ecumeniștilor. Rugăciunea continuă: „îmbracă-l în veșmântul sfințeniei; încinge mijlocul lui cu puterea adevărului”. Nu am intrat precum ați intrat dumneavoastră cu „veșmântul sfințeniei” în mijlocul ecumeniștilor hulitori de Dumnezeu. Iată că, cel vinovat, care întinează acest veșmânt abuzează de așa-zisa putere și mă dezbracă pe mine, care mă străduiesc să fie păzite sufletește veșmintele sfințeniei credincioșilor departe de ale ereticilor.
„Încinge mijlocul cu puterea adevărului”. Aceasta m-am străduit să fac, spunându-vă adevărul în față. Aceasta a făcut Sfântul Ioan Botezătorul, care îmbrăcat cu haina pocăinței și încins cu adevărul și-a pierdut capul de mâna fărădelegii mincinoase, desfrânate.
„Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu decât de oameni.” (Fapte 5, 29). De dumneavoastră am ascultat atât timp cât ați arătat că sunteți sub ascultare de Dumnezeu. Puteți dovedi că nu v-am ascultat până a nu vă lepăda dumneavoastră de Ortodoxie? Aceasta ați făcut în Creta. Nu pricep credincioșii acest lucru? Nu, pentru că le-ați adormit conștiința spunând că totul este foarte bine, iar pe noi cei câțiva ne numiți schismatici și spuneți că tulburăm lumea cu erezia. Hoțul acuză pe cel nevinovat că este hoț.
Hirotonia mi-a fost dată ca dar al Sfântului Duh, „prin proorocie cu punerea mâinilor” (I Tim. 4, 14), (Fapte 6, 6). Duhul Sfânt prin gura Sfântului Apostol Pavel spune: „Tu însă rămâi în cele ce ai învățat și de care ești încredințat…” (II Tim. 3, 14). „Eu te îndemn deci stăruitor în fața lui Dumnezeu și a lui Hristos Iisus… Propovăduiește cuvântul, stăruiește cu timp și fără timp, mustră, ceartă, îndeamnă…” (II Tim. 4, 1-2). Este porunca lui Dumnezeu ca mai ales episcopul, preotul, să mărturisească Adevărul „cu timp și fără timp”, chiar dacă supără pe mulți. Preoția fiind dar al lui Dumnezeu nu poate fi luată de niciun om sau sinod omenesc. „Căci darurile și chemarea lui Dumnezeu nu se pot lua înapoi.”(Rom. 11, 29). Episcopul, preotul, sunt asociați la preoția veșnică a lui Iisus Hristos, „preot în veac” (Evr. 7, 17-20). Faceți abuz după abuz, treceți peste toate rânduielile lui Dumnezeu. Preoția mi-o apără Dumnezeu, Arhiereul cel Mare, și prin Canonul 15 I-II.
Numai Dumnezeu îmi ia preoția, prin Canoanele lăsate de Duhul Sfânt dacă eu le încalc, iar episcopul doar constată, confirmă, iar în lumina și adevărul Sfintelor Canoane execută porunca Bisericii. În situația actuală, când toți episcopii BOR sunt în CMB și lepădare de Ortodoxie cine mai poate constata și condamna apostazia lor? Doar judecata lui Dumnezeu.
„Iar voi sunteți seminție aleasă, preoție împărătească, neam sfânt.” (I Petru 2, 9). Haina preoției am primit-o la botez în cuget și fizic la hirotonie, și nu poate fi luată de nimeni (preoție împărătească)
„Câți în Hristos v-ați botezat în Hristos v-ați și-mbrăcat.” (Gal. 3, 27). Nu sunt în CMB ca să mă lepăd de Botez și de Preoție. Haina fizică a trupului, ținuta monahală este a Bisericii Ortodoxe pe care ați mizat-o în Creta și nu mai aveți niciun drept asupra mea, decât dacă aș fi într-o biserică S.R.L., ecumenistă, a dumneavoastră. Sau poate am fost până acum în biserica S.R.L. a dumneavoastră și nu am știut!?
Călugărul este fiul risipitor care primește haină de la Tatăl Ceresc și doar Tatăl poate să-i ia îmbrăcămintea înapoi, dar nu o face niciodată pentru că așteaptă pocăința. Tatăl dă și nu ia. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Îmbrăcămintea lor este vrednică de bărbăția lor”. Nu se îmbracă cu haine care să se târâie după ei, cu haine moi decoltate, ci îmbrăcămintea lor este îmbrăcămintea acelor fericiți îngeri a lui Ilie, a lui Elisei, a lui Ioan Botezătorul și a Apostolilor.”
Nu v-am luat haina, nu v-am imitat-o pe cea care se târâie sau pe cea moale de care amintește Sfântul Ioan Gură de Aur. Este haina pocăinței din Vechiul și Noul Testament, rânduită de Sfinții pe care nu-i urmați și nu-i ascultați. Ați încercat să-mi luați sufletul și să mi-l aruncați în picioarele ecumeniștilor, nu ați reușit. Acum vreți să vă răzbunați și pe hainele mele pe care mi le-a dat Biserica lui Hristos, pe care o huliți în CMB?
Știți bine ce au făcut comuniștii când au scos afară din mănăstiri și au dezbrăcat și arestat pe călugări. Gestul dumneavoastră este mai odios decât al lor. Ei mărturiseau pe față că sunt împotriva lui Dumnezeu și oamenii se păzeau ușor de ei. Dumneavoastră spuneți că-I slujiți lui Dumnezeu, dar deformați învățăturile Lui, derutându-i și înşelându-i astfel complet pe credincioși.
Că abuzați pe plan lumesc, puteți foarte bine să vă arătați puterea și autoritatea în această lume; puteți să mă dați pe mâna autorităților civile precum Ana și Caiafa l-au dat pe Hristos pe mâna lui Pilat, care L-a dezbrăcat „dându-i haină de batjocură”. Voi accepta și eu această batjocură fiindcă a acceptat- o și Domnul meu Hristos. Rămâneți mulțumiți că puteți înșela în continuare cu haina pe care o purtați, miile de credincioși creduli, dar nu și pe Dumnezeu cu haina sufletului și a conștiinței. Trageți la sorți și vedeți fiecare ce vă revine din hainele noastre. Bucurați-vă cei din CMB că sunteți biruitori.
ABATERI LA SĂVÂRȘIREA TAINELOR SFÂNTULUI BOTEZ ȘI A
CUNUNIEI
Toți sinodalii, vă rog să recunoașteți că de peste 60 de ani pe cuprinsul B.O.R. s-a săvârșit Taina Sfântului Botez la foarte mulți doar prin stropire (nu în cazuri speciale). Canoanele sunt de acord? Sau canoanele sunt valabile numai când un ierarh dorește să condamne pe cineva și atunci pe nedrept. Știți cu toții acest lucru și, ce este mai grav, că unii ierarhi săvârșiți Taina Botezului astfel și încurajați și preoții să o facă. Astfel a devenit normalitate, pentru că mulți credincioși cu mult înainte de 2016, s- au obișnuit și acum spun: Ce s-a schimbat în Biserică după sinodul din Creta? În Creta s-a acceptat și legalizat ecumenismul în Biserica Ortodoxă și cine se împotrivește se caterisește și se afurisește pentru că episcopul dispune cum vrea el rânduiala Sfintelor Taine, neglijând total Sfintele Canoane (așa cum vom vedea mai jos și la explicarea art. 22 de la sin. din Creta).
„Dacă vreun episcop sau presbiter nu ar săvârşi cele trei afundări ale unei singure sfinţiri (a botezului), ci numai o afundare, aceea care se dă (se practică) întru moartea Domnului, să se caterisească. Pentru că nu a zis Domnul: întru moartea mea botezaţi, ci: „mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-i pe ei în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.” (Mat. 28, 19).”10(Canonul 50 Apostolic)
Cine a pus în discuție caterisirea celor ce încalcă acest canon la săvârșirea Botezului? Sfântul Apostol Pavel spune despre Botez: „Deci, m-am îngropat cu El în moarte prin botez”(Rom. 6, 4).-.vorbește de afundare obligatoriu. Însuși cuvântul „botez” și a „boteza” (βαπτισμα și βαπτιξειν), înseamnă „scufundare” sau „scufundare în apă”. Trupul Domnului a fost în mormânt, nu a rămas înafara mormântului. Apa simbolizează mormântul. Acum pruncul se afundă odată și apoi se stropește sau se „afundă” în apă doar cu picioarele sau până la brâu și se stropește, iar unii doar stropesc de trei ori. Hristos a fost în mormânt doar cu picioarele? Acestea sunt fărădelegi cumplite, hule împotriva Duhului Sfânt și a lui Hristos. Răspund vinovații în fața cuiva? După Creta nu s-a schimbat nimic, denumirea a rămas tot de Botez, chiar dacă se face prin stropire, „ca nu cumva să se înece pruncul”; nu deranjează, suntem moderni, am preluat ceva „bun” de la papistași.
Botezul ereticilor și schismaticilor este respins pe temeiul că există un singur Botez, o singură credință și o singură Biserică întemeiată de Hristos (Ef. 4, 4-5). În CMB susțineți că toți ereticii și toți păgânii sunt biserici fiecare în parte, au taine și, chiar dacă nu au credință ortodoxă (dreaptă), cred și ei în Dumnezeu. Care dumnezeu în afară de Hristos? ANTIHRIST!
Cine spune adevărul? „Apostolii” ecumenismului sau Sfântul Apostol Pavel? Adevărul a devenit ceva relativ și la discreția fiecăruia? Hristos este o ficțiune?Sfânta Taină a căsătoriei, a cununiei, mai este Taină? Sau o fantezie a unora și altora așa cum doresc, fie ei și clerici?! Și aici Sfântul Apostol Pavel poate fi înlocuit sau ignorat doar de ecumeniști.
„Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos și în Biserică.” (Ef. 5, 32). Și doar ecumeniștii pot răsturna valorile, hulind rânduielile puse de Dumnezeu (Apoc.13, 6-7). Dacă nu mai ținem cont de aceste Taine, învățături și porunci, mai suntem în Hristos și în Biserică? Spuneți că da, fiindcă CMB-ul este biserică? Este un „adevăr”, dar un „adevăr” pentru că CMB-ul, apostazia în care vă aflați este o taină, dar o taină unde se lucrează fărădelegea. Tainele Adevărului sunt doar în Hristos și în Biserica Lui. Sfânta Scriptură ne poruncește: „Se cade episcopului să fie fără de prihană, bărbat al unei singure femei” (I Tim. 3, 2), „Diaconii să fie bărbați ai unei singure femei…” (I Tim. 3, 12). Deși e vorba de episcopi și de diaconi, totuși Apostolul nu are în vedere numai episcopii și diaconii, ci și pe preoți anume, pe cei care avea să-i hirotonească Timotei. Așa rezultă din cuprinsul întregii epistole. De altfel pe atunci episcop și preot după nume era tot una (nu însă și după slujbă).” (Can. 26 Apostolic, Can. 3, 6, 16 Sin. V-VI Ec.). Acum clericii se pot căsători a doua oară; mai pot rămâne preoți? De ce nu se caterisesc cei care sunt căsătoriți a doua și a treia oară? Se caterisesc ierarhii care îngăduie acestea? Avem suficiente cazuri de asemenea încălcări de canoane. Nu se caterisesc nici ierarhii, nici clericii respectivi, ci cei care vor să trăiască după Hristos și spun adevărul, pentru că „toți care vor să trăiască cucernic în Hristos Iisus vor fi prigoniți.”(II Tim. 3, 12). Cine hotărăște în Biserică: episcopul sau Hristos?
Ce se întâmplă rău în Biserică după sinodul din Creta? Se fac toate încălcările amintite fără mustrări de conștiință.
Una dintre „minunile” ierarhilor ecumeniști: O maică (călugăriță, nu rasoforă) ieșită din mănăstire se „căsătorește” (cununată la preot ortodox), iar „soțul” ei este „hirotonit” de pseudo- arhiepiscopul Ioachim, în august 2017. „Taină” după „taină”, sau hulă după hulă, ierosilie după ierosilie? Tainele lui Dumnezeu, sau tainele diavolului?
Canoanele interzic și căsătoriile mixte, ale ortodocșilor cu cei de alte credințe! De ce se acceptă asemenea încălcări? Se acceptă pentru că s-a făcut pogorământ cu peste 60 de ani în urmă, tacit, fără a mai face caz cu toții. În Creta s-a legalizat, și iată că nimic nu este nou sub soare și nimic nu s-a schimbat în Biserică după Creta, fiindcă ne-am obișnuit. Naivii spun: totul este „bine”; ne convine tuturor. Taina fărădelegii ecumeniste se lucrează ușor și la greu, adormind conștiința credincioșilor, făcându-i imuni la păcate, fiindcă imuni sunt pseudo-episcopii fără de canoane și fără de frică de judecata lui Hristos. (Can. 72 Sin. V-VI Ec.; Can. 14 Sin. IV Ec.; Can. 10 Laodiceea și 23 Ioan Postnicul).
Dacă nu s-au legalizat toate aceste fărădelegi în 2016, de ce continuați să le faceți în modul cel mai „nevinovat”?
HULĂ ADUSĂ BISERICII DE CĂTRE „IERARHII EI” ECUMENIȘTI
Dacă mai este cineva în Sinod, arhiereu al lui Hristos, în Adevăr, cu frică de Dumnezeu, „slugă bună și credincioasă” să judece drept și să recunoască adevărul. Dacă spunem că Adevărul este însuși Dumnezeu, la lumina Lui să vedem minciuna și nedreptatea. Este și perioada Sfântului și Marelui Post când spunem cu toții: „Doamne și Stăpânul vieții mele… Așa Doamne, Împărate, dăruiește- mi să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu…”. Nu vă cer ajutorul, îl am deplin de la Dumnezeu. Vă rog să recunoașteți adevărul:
Biserica este doar unde triumfă adevărul, dreptatea și dragostea?!
Dar toate acestea în duhul lui Hristos, nu în duhul lumii ecumenismului, unde este stăpân tatăl minciunii și al nedreptății, adică diavolul cu toată ceata lui, tatăl vostru este diavolul. (Ioan 8, 44). De nu se va găsi cineva care să mărturisească adevărul și dreptatea vom înțelege clar că nu mai avem niciun episcop ortodox, ci doar pseudo-episcopi (falși episcopi), iar BOR este rămasă doar în mâinile Marelui Arhiereu Hristos, până la a doua Sa venire. Până atunci faceți cum au făcut toți cei care în istoria omenirii au slujit neadevărului și mai ales au pretins că sunt în slujba adevărului, folosindu-se de această mască și ducând la pierzare mii de suflete pe „poarta cea largă” (Mat. 7, 13). Sfânta Scriptură ne relatează zeci de cazuri și tabloul înfricoșat din vremea Mântuitorului cu arhiereii, cărturarii și fariseii făcând complot împreună cu mulțimile și ducând cu minciuni Adevărul la moarte. Eu personal nu am nimic de pierdut, ci doar de câștigat. Sfânta Scriptură mă avertizează: „Toți care vor să trăiască cucernic în Hristos Iisus vor fi prigoniți.” (II Tim. 3, 12).
Biserica a triumfat doar pe Cruce. De pierdut se pierd cei orbiți de falșii episcopi și merg din înșelare în înșelare în adâncul apostaziei la pierzanie veșnică, ademeniți de mireasma falsului adevăr: nu a fost nimic în Creta și nu s-a schimbat nimic în Biserică.
Ați reușit să amăgiți zicând că nu s-a întâmplat nimic în Biserică și în Creta. Să ne amintim de modul prin care Împăratul Mihai a încheiat unirea cu latinii din 1274: „Împăratul Mihail a trimis la Roma o delegație încărcată cu daruri, în vederea încheierii unirii. Împăratul fusese de acord cu toate inovațiile Romei, dar îl ruga pe papă să-i îngăduie Bisericii Răsăritene să rostească Simbolul de credință fără adaos şi să-şi păstreze propriile tradiții, cerere care i-a fost acceptată.”. Și astfel nu se vedea nimic
„schimbat în biserică”…
Biserica este trupul lui Hristos (Rom. 12, 4), (I Cor.12, 13-27), este templu lui Dumnezeu (I Tim. 3, 15), (Efes. 2, 19), (I Cor. 3, 16).. Este preoție împărătească (1 Petru 2, 9). Este mireasalui Hristos (Apoc. 21, 2).
Biserica, Mireasa lui Hristos, a devenit concubina ereticilor din CMB? BLASFEMIE! Blasfemiatori sunt toți pseudo-ierarhii care sunt în comuniune cu CMB-ul, ecumeniștii și cei împreună cu dânșii; adică preoții și credincioșii au devenit hulitori ai lui Hristos și ai Duhului Sfânt
– unii fără să știe, dar rămân sub aceeași osândă
Mireasa lui Hristos este și Mama noastră Biserica. Ați făcut o desfrânată din ea! Hulă doar să gândești. O vreți pe Mireasa lui Hristos și pe Mama noastră în casă de toleranță a CMB-ului? I-ați pângărit fecioria! CMB-ul este casa de toleranță, mama concubinelor și curvelor pământului. Cei care merg acolo și cei părtași cum se numesc? Mai pot fi numiți fii ai lui Dumnezeu și ai Bisericii? La fel și credincioșii care spun: este treaba episcopilor, nu ne privește pe noi, nu ne afectează cu nimic. Batjocoriți pe Dumnezeu și pe Fiul Lui Care S-a jertfit, vărsându-Și sângele pentru Biserică, Mireasa Sa. În CMB nu mai este recunoscută „Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească Biserică” și astfel, indirect, tăgăduiesc și pe Iisus Hristos: Toți dumnezeii lor, care sunt diavoli, i-au făcut „unitate în diversitate” (slogan ecumenist).
Majoritatea mărturisiți că și ei (ereticii) au același dumnezeu ca și noi chiar dacă au alte
„biserici”… iar Dumnezeu nu primește darurile dacă nu sunt în comuniune cu ei. Astfel de afirmații fac unii dintre pseudo-ierarhii români (https://youtu.be/acAVnnuWA9M). Biserica Ortodoxă Cea Una, Mireasa lui Hristos se ia de mână cu desfrânații și desfrânatele („bisericile lor”), aducând daruri Mirelui Hristos. Blasfemie iarăși! Astfel se tăgăduiește în mod viclean dumnezeirea Tatălui și a Fiului. Dumnezeu Care este dragoste este batjocorit. Dragostea Lui este jertfă, nu toleranța „desfrâului” sub toate formele. Ecumeniștii vorbesc despre dragoste așa cum vorbesc desfrânații despre patimile desfrâului… Nu vor să mai audă de virtuți. NU S-A SCHIMBAT NIMIC ÎN BISERICĂ?!
CMB-ul și ecumeniștii au pus Biserica la picioarele lor, făcându-o cenușăreasă și diversificând-o, făcând unitate comună în diversitatea religiilor. Adevărul-Hristos a fost vândut, batjocorit și răstignit de arhierei, cărturari și farisei. Hristos de ce mustra adesea pe aceia? De ce nu acceptați adevărul și mustrarea lui Hristos?
Cum dovediți că păstrați tezaurul lăsat în Biserică de Hristos, dacă vă mărturisesc Adevărul și nu-l primiți? Dimpotrivă, „caterisiți” și „afurisiți”! Ați rămas doar cu puterea omenească, cu Ana și Caiafa, cu Pilat și cu Irod, cu cărturarii și fariseii, cu banii cezarului, cu zidurile templului, dar fără Hristos-Adevărul. Sunteți mult mai vinovaţi decât toți aceia. Căutați să îngropați de viu Adevărul în mormântul pe care l-ați făcut în conștiința credincioșilor, mutilați și adormiți tot de dumneavoastră. I-ați adăpat din apele otrăvite ale ecumenismului, unde a fost deversată toată scursura umanității. Ortodoxia este Adevărul-Izvorul curat de unde curge Cuvântul lui Dumnezeu, Care este „duh și viață”. Nu aveți decât să dați totul cezarului, lui Dumnezeu nu mai aveți să-i dați nimic, nici măcar mustrarea de conștiință a lui Iuda, atât timp cât spuneți răului bine și binelui rău.
Au fost mustrați ereticii în cei peste 60 de ani, de când BOR este în CMB? De câte ori? „De omul eretic, după întâia şi a doua mustrare, depărtează-te.” (Tit 3, 10) V-ați depărtat de ei? Nu! Nu v-ați depărtat. Nu cumva ați fost mustrați de ei pentru că vreți să-i învățați Ortodoxia? Dimpotrivă ați fost apreciați că ați fost docili și acceptați orice compromis. Ați neglijat totalmente porunca Domnului Hristos: „Și câți nu vă vor primi ieșind din acea cetate scuturați praful de pe picioarele voastre, spre mărturie împotriva lor”(Luc. 9, 5). Dacă nu ați scuturat „praful de pe picioare” au scuturat ei învățătura Bisericii Ortodoxe. Dacă ierarhii dinainte și dumneavoastră ați fi ascultat porunca Domnului, astăzi acei eretici în mare parte ar fi fost ortodocși. După cele trei mustrări li s-ar fi trezit conștiința. Neascultând de Dumnezeu v-ați îngenunchiat ereticilor hulitori și dușmani ai lui Dumnezeu; iar acum vreți să faceți și cu noi la fel. https://youtu.be/GROcDPGnrqs (min. 2,22); https://youtu.be/fLkDqN1ulN4 (min.10,05). Ați ajuns la fel ca ei în neadevăr, doar cu clădirile împodobite în aur, cu luxul și slava deșartă a acestei lumi. Nu ați scuturat praful de pe picioare, (Luca 9, 5), adică toate hulele și ereziilor lor; dimpotrivă, ați intrat adânc în noroi, ați luat și în „traistă” (Luc. 9, 3) cât de mult, ca să ne aduceți și nouă „urâciunea pustiirii” (Mat. 24, 15), lepădarea de Ortodoxie. Adevărată dragoste părintească!
SCURT COMENTARIU LA ARTICOLELE 6 ȘI 22 ALE DOCUMENTULUI OFICIAL-„RELAȚIILE BISERICII ORTODOXE CU ANSAMBLUL LUMII CREȘTINE”
Cum poate fi înțeles acel articol 6 din documentul oficial numit „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine”?
„Potrivit noțiunii ontologice a Bisericii, unitatea sa nu poate fi tulburată. Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a altor biserici şi confesiuni creştine eterodoxe, fără a fi în comuniune cu ele, dar crede că relaţiile ei cu acestea trebuie să se sprijine pe clarificarea, cât mai repede şi cât mai obiectiv posibil, a întregii lor eclesiologii şi, în special, a învăţăturii lor generale despre Taine, har, preoţie şi succesiune apostolică. Astfel, ea are o abordare favorabilă, atât din motive teologice, cât şi pastorale, faţă de dialogul teologic la nivel bilateral şi multilateral cu ceilalţi creştini şi, de o manieră mai generală, faţă de participarea la Mişcarea Ecumenică contemporană, având convingerea că pe calea dialogului ea aduce o mărturie dinamică a plenitudinii adevărului în Hristos şi a comorilor sale duhovniceşti tuturor celor care se află în afara ei, cu scopul de a netezi calea spre unitate.”
„Potrivit noțiunii ontologice a Bisericii, unitatea sa nu poate fi tulburată.”
Răspuns: Adevărat este atât timp cât unitatea este vizibil, înțeleasă, trăită ca Trup al lui Hristos și această unitate este coordonată de Însuși singurul Cap al ei, Adevărul-Hristos. Unitatea-Trupul Bisericii lui Hristos prin Duhul Sfânt (Ioan 14, 16) este păstrată dacă Duhul Sfânt este lăsat să lucreze și să păstreze viața din Biserică prin învățăturile Sfintei Scripturi și Canoanele Sfinților Apostoli, ale Sfinților Părinți și ale Sfintelor Sinoade Ecumenice, pe care le-ați încălcat așa cum am arătat mai sus în scrisori. În acest caz unitatea Bisericii este tulburată din interior, de unele mădulare ale sale. Duhul Sfânt luptă prin mădularele Bisericii împotriva lui Hristos, Capul ei? Blasfemie! Hulă împotriva Duhului Sfânt. Autoimună se numește boala mădularelor bolnave care atacă tot ce găsește în cale viu, sănătos, adevărul din propriul corp. Iată da și nu: „unitatea nu poate fi tulburată” dacă toate mădularele Trupului sunt sănătoase în Duhul Sfânt și sub ascultare de Capul-Hristos. „Nu poate fi tulburată” din afară, aceasta recunoașteți, pentru că nici „porțile iadului nu o vor birui.” (Mat. 16, 18). Atunci atacul trebuie dus dinăuntru, viclean și feroce, adică autoimun, iar toți să stea liniștiți: Nu s-a întâmplat nimic în Biserică. Lupul cu blană de oaie atacă din mijlocul turmei. Nu este tulburare în turmă, dar oile dispar.
Deci unitatea este vizibil tulburată doar de cei ce nu vor să vadă și să spună Adevărul și nu vor să recunoască Sfintele Canoane.
„Biserica Ortodoxă acceptă denumirea istorică a altor biserici și confesiuni creștine eterodoxe fără a fi în comuniune cu ele.”
Răspuns: Biserica Ortodoxă, Una, Sfântă, Sobornicească „acceptă” cu acordul cui? Hristos, Capul ei nu acceptă că sunt și alte biserici. Este un alt cap, sunt mai multe capete care decid și acceptă ce nu acceptă Hristos? Un balaur cu multe capete s-a strecurat în Trupul Bisericii și rumegă liniștit „oasele oilor” fără să fie tulburat de nimeni. Balaurul este ecumenismul, iar capetele sunt pseudo- episcopii. Aici se neagă Taina Bisericii, Taina Răscumpărării săvârșită de Însuși Hristos „care a fost cunoscută mai înainte de întemeierea lumii” (I Petru 1, 20), „Un Domn, o credință, un botez” (Ef. 4, 5). În CMB nu mai este un Domn, fiecare are dumnezeul lui, spunând însă că au același dumnezeu.
„Acceptă denumirea istorică”
Răspuns: Care este istoria veșniciei lui Hristos, istoria, Pronia Bisericii pentru care El S-a jertfit, iar ea a devenit Mireasa Lui pentru veșnicie (Apoc. 21, 2), și care este istoria oamenilor din afara Adevărului? Istoria Bisericii va fi veșnică cu Hristos, iar cea a „bisericilor” apostate în iad. Istoria lor este total diferită.
Pseudo-ierarhii trădători semnează în Creta că Biserica Adevărului Celui Viu trebuie să mărturisească că tot neadevărul din lume, toată nedreptatea, toată fărădelegea, toată idolatria și cu istoria lor sunt surori cu Biserica lui Hristos. „Fără a fi în comuniune” (FALS! Sunt în comuniune, în rugăciune), dar acest lucru trebuie făcut cât mai repede posibil, spun ei „și pentru aceasta trebuie să se sprijine pe clarificarea, cât mai repede și cât mai obiectiv posibil, a întregii lor eclesiologii și în special, a învățăturilor generale despre Taine, har, preoție și succesiune apostolică.” Deci: după ce se clarifică devin surori legitime.
„Clarificarea, cât mai repede şi cât mai obiectiv posibil”
Răspuns: Ce-i grăbește? Și cine să unească adevărul cu minciuna? Creștinii cu păgânii. Iată că diavolul poate, iar Hristos nu! „Cât mai obiectiv posibil” pentru ecumeniști, nu pentru Biserica Ortodoxă. Nu are ce clarifica lumina cu întunericul, adevărul cu minciuna, sfințenia cu păcatul. Poate fi obiectiv a uni pe Hristos cu diavolul, Ortodoxia cu ereticii?
„A întregii lor eclesiologii”
Răspuns: Pe ortodocși în Biserică îi unește Hristos, iar pe ecumeniști în „biserica lor”, capiștele lor, îi unesc duhurile iadului. Care le poate fi comuniunea și ce pot clarifica? Ce are de clarificat despre Taine, har, preoție și succesiune apostolică Biserica Ortodoxă cu așa-zisele „biserici” ale ereticilor și ale păgânilor? Ce are de clarificat Dumnezeu cu diavolul? „Toți dumnezeii neamurilor sunt idoli.” (Ps. 95, 5). Taina lor este taina fărădelegii, succesiunea lor este a nedreptății, a minciunii, a împotrivirii față de Adevăr, a închinării la idoli…
Biserica Ortodoxă este ea singură Ecumenică, nu are nevoie de ecumenism – este ADEVĂRUL ÎNTREG.
Articolul 22: „Biserica Ortodoxă condamnă orice tentativă de dezbinare a unităţii Bisericii, din partea unor persoane individuale sau a unor grupuri, sub pretextul păstrării sau a unei presupuse apărări a Ortodoxiei autentice. După cum mărturiseşte întreaga viaţă a Bisericii Ortodoxe, păstrarea credinţei ortodoxe autentice este asigurată numai prin sistemul sinodal, care constituie dintotdeauna, în sânul Bisericii, cea mai înaltă autoritate în aspecte de credinţă şi reguli canonice (canonul 6 al Sinodului II Ecumenic).”Hulă împotriva Duhului Sfânt!
Răspuns: Biserica Ortodoxă trebuie să condamne mai întâi în Duhul Sfânt, prin Sfânta Scriptură, Sf. Părinți și Sfintele Canoane „orice tentativă de dezbinare a unității Bisericii”, nu doar prin sistemul sinodal.
Citat: „Păstrarea credinţei ortodoxe autentice este asigurată numai prin sistemul sinodal” Răspuns: „nu doar prin sistemul sinodal”, sau episcopal, în cazul meu, așa cum s-a decis în Creta. Sistemul sinodal trebuie să se supună Bisericii, adică învățăturilor Sfintei Scripturi, ale Sfinților Părinți și ale Sfintelor Canoane. Biserica este a lui Hristos și nu a episcopilor sinodali. Biserica nu este mărginită de sisteme și demnități lumești, nu este în slujba episcopului sau a sinodului, ci a lui Hristos și a mântuirii celui ce și-o dorește.
Citat:„Ortodoxia autentică”
Răspuns: Ortodoxia autentică este cea a Sfinților Părinți, nu a pseudo-episcopilor din Creta care ca și politicienii și-au făcut legi pe gustul și pentru protecția lor omenească. Cu această decizie sistemul sinodal condamnă foarte ușor chiar și pe Hristos Care Se împotrivește celor pe care le-ați semnat în Creta. Dau „bine” aceste articole în sprijinul ereticilor și al dumneavoastră, spre adormirea conștiinței și frica de „episcopi”, toleranța și moartea sufletească a credincioșilor.
CONCLUZII:
Nu recunosc caterisirea, fiind necanonică. Ecumenismul, erezia, dualitatea, „da și nu”-ul, diplomația, dragostea lumească, dulcegăria (ipocrizia), sunt hrana antihriștilor. Cei care se hrănesc cu ele spun: nu s-a schimbat nimic în Biserică! Ecumeniștii „ortodoși”: ierarhi, preoți, credincioși și toți cei părtași pângăresc, hulesc, tratând ca pe o desfrânată pe Mama noastră-Biserica, Mireasa lui Hristos; recunoscând astfel ereticilor „bisericile”, „tainele lor”, spunând că este nevoie de conlucrare, dialog între creștini și celelalte religii ale lumii. Episcopii hulesc Mireasa, Mama- Biserica, Trupul și pe Însuși Hristos; iar credincioșii spun nu este treaba noastră, este treaba episcopilor”! Pedeapsa hulitorilor: „nici defrânații, nici închinătorii la idoli, … nici hulitorii,… nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.” (I Cor.6, 9-10); (Apoc. 13, 6); (Apoc. 21, 8); (Evr. 6, 4-8).
,,Ce părtășie are lumina cu întunericul?”, Ortodoxia (dreapta credinta) cu credințele false? Pentru pseudo-episcopii diplomați are, pentru că nădăjduiesc să se unească adevărul cu minciuna – fiindcă ei trăiesc în minciună, au aceasta experiență și vor să o ofere și altora.
Nevoia de dialog și conlucrare între Hristos și satana? Cine are nevoie și de cine? Fiii Adevarului au nevoie de dialog, conlucrare și rugăciune cu fiii minciunii? Episcopii sau pseudoepiscopii ne pot spune? Ne pot spune ce vor să obțină și unii și alții? Nu am învățat nimic din dialogul dintre Eva și șarpe. Pseudo-episcopii s-au lăsat mușcați de șarpe, ne dau și nouă să mușcăm din măr, spunând că este dragoste și vom deveni ,,ca Dumnezeu”: Atunci șarpele a zis către femeie: <<Nu, nu veți muri! Dar Dumnezeu știe că în ziua în care veți mânca din el vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și raul.>> (Fac. 3, 4-5). Spunem că ecumenismul este bun, rugăciunea împreună cu ei la fel, botezul îl facem prin stropire, nu este problemă că așa ne-am obișnuit -, la fel și cu căsătoriile mixte. Iată am cunoscut,,binele”, tolerând plăcerea, păcatul: adevărul le rămâne singurul dușman comun. Prigonesc pe cei care mărturisesc adevărul, devenind astfel dumnezei (antihristi). În acest iad au reușit ,,să dea foc” la Sfânta Scriptură, la Sfinții Părinți și la Sfintele Canoane. Din mâna și din mărul pseudo-episcopilor continuă să mănânce pasiv preoții, călugării și mirenii; doar unii dintre aceștia, foarte puțini dintre ei, mai văd și înțeleg că focul parjoleste totul în cale, iar ei anemici, cu frica îngână: Arde! Arde! Nu fug, nu se îngrădesc, gândind că încă nu este momentul. De stins, nu are cine să stingă focul, iar ei răpuși de dogoare și fum îngână iarăși: Doamne pierim! Iar Domnul răspunde: ,,Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău”. (Mat.4,7)
Dacă mai avem puțină credință în Adevăr și conștiința trează, în ultimul ceas sa-L ascultăm pe Hristos. ”Vedeti să nu vă amăgească cineva căci mulți vor veni în numele Meu zicand: eu sunt Hristos, și pe mulți îi vor amagi” (Mat. 24, 4-5).
Data 29 – 03 – 2018
Protos. Elefterie Tărcuță
Be the first to comment