Limba noastra este mana cu care atingem picioarele lui Dumnezeu; ca limba noastra este limba a lui Hristos, daca aratam cuvenita grija, daca rostim acele cuvinte pe care le vrea Hristos.
– Dar ce cuvinte vrea Hristos sa rostim?
– Cuvinte pline de blindete, de bunatate. Sa graim asa cum graia si El celor ce Il ocarau: “Eu n-am demon”; si iarasi: “De am vorbit de rau, marturiseste pentru rau”.
Daca graiesti si tu asa, daca graiesti spre indreptarea semenilor tai, ai o limba ce seamana cu limba lui Hristos.
Insusi Dumnezeu spune aceasta: “Cel ce osebeste pe cel ce e cinstit de cel necinstit, ca gura Mea va fi”.
Asadar, cind limba ta va fi ca limba lui Hristos, iar gura ta va fi ca gura Tatalui si tu vei fi templu al Duhului Sfint, ce cinste poate egala cinstea aceasta?
Nici de ti-ar fi de aur gura, nici de ti-ar fi de pietre pretioase, n-ar straluci ca atunci cind straluceste cu podoaba blandetii.
Ce gura este, oare, mai de dorit, decat gura care nu stie sa ocarasca, ci cauta sa binecuvanteze si sa vorbeasca de bine?
Daca nu poti sa binecuvintezi pe cel ce te-a blestemat, taci! Fa deocamdata numai atita! Si mergind pe calea aceasta si straduindu-te cum trebuie, vei ajunge sa si binecuvintezi si vei dobindi si gura de care vorbeam.
Sa nu socotesti o cutezanta spusele mele! Bun este Stapinul si darul se datoreste bunatatii Lui. Cutezanta este sa ai gura la fel cu a diavolului, sa ai o limba asemanatoare demonului celui viclean, mai cu seama cind te impartasesti cu niste taine ca acestea, cind te impartasesti cu Insusi Trupul Stapinului. Gindindu-te la acestea, fii si tu asemenea lui Hristos dupa puterea ta. Cind ai ajuns asa, diavolul nici nu va mai putea sa te priveasca; recunoaste in tine chipul cel imparatesc; cunoaste armele lui Hristos cu care a fost invins.
– Care sint armele acestea?
– Blindetea si bunatatea. Cind in munte a fost ispitit de diavol, Hristos l-a biruit si l-a doborit la pamint, desi inca nu stia ca era Hristos. Cu aceste cuvinte insa l-a prins in plasa: prin blindete l-a doborit, prin bunatate l-a biruit. Fa si tu la fel! Daca vezi ca un om ajunge diavol si se apropie de tine, biruie-l si tu tot ca Hristos. Ti-a dat Hristos putere sa fii ca El dupa puterea ta. Nu te spaiminta cind auzi aceste cuvinte. Atunci spaiminteaza-te ca nu esti ca EL. Graieste si tu ca El si cu asta ai ajuns asemenea Lui, atit cit unui om ii este cu putinta. De aceea cel care graieste asa este mai mare decat cel care prooroceste.
Proorocia este in intregime har al lui Dumnezeu; cealalta fapta este si oboseala ta si sudoarea ta. Invata-ti sufletul sa-ti plasmuiasca o gura asemanatoare gurii lui Hristos. Hristos poate sa faca aceasta, daca vrei. Hristos cunoaste mestesugul, daca nu esti trindav.
– Dar cum se plasmuieste o astfel de gura, cu ce culori, cu ce material?
– Nu-i nevoie nici de culori, nici de material; e nevoie numai de virtute, de blindete, de smerenie. Sa invatam, dar, sa graim asa cum este obisnuit imparatul nostru sa auda. Sa ne sirguim sa imitam limba Lui.
Daca te loveste jale mare, cauta ca nu cumva tirania tristetii sa-ti schimbe graiul gurii, ci sa graiesti asa cum a grait Hristos; a jelit si El pe Lazar si pe Iuda.
Daca te cuprinde frica, cauta sa graiesti iarasi asa cum a grait El; L-a cuprins si pe El frica pentru tine, potrivit dogmei intruparii; spune si tu: “Dar nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu”.
Daca plingi, plinge potolit ca El.
De cazi in laturile vrajmasului, de te cuprinde durerea, poarta-te ca Hristos; si Lui I s-au intins laturi si El a fost indurerat, dar a spus: “intristat este sufletul Meu pina la moarte”.
Ti-a dat tot felul de pilde ca sa pastrezi masura si sa nu strici canoanele date tie.
Daca pastrezi masura in intristare, in minie, in jale si in neliniste, vei putea avea o gura la fel cu gura lui Hristos; si inca de pe cind calci pe pamint ne vei arata o limba asemenea Celui Ce locuieste in ceruri. Citi dintre noi nu dorim sa vedem chipul Domnului? Iata, este cu putinta nu numai sa-L vedem, dar sa si fim asemenea Lui, daca ne sirguim.
Sa nu aminam, dar, de pe o zi pe alta!
Hristos nu saruta cu atita bucurie gura profetilor cu cita bucurie saruta gura oamenilor blinzi si buni.
“Multi spune Domnul, imi vor zice; “N-am profetit in numele Tau?” si le voi raspunde: “Nu va stiu pe voi”.
Gura lui Moise insa, pentru ca Moise era foarte blind si bun – “Ca Moise, spune Scriptura, era un om foarte blind, mai blind decit toti oamenii de pe pamint” -, atit de mult ii placea Domnului si o iubea ca “vorbea cu el fata catre fata, gura catre gura, cum vorbeste un prieten cu prietenul lui”.
Nu poruncesti acum demonilor, dar vei porunci atunci focului gheenei, de ai gura ta asemanatoare gurii lui Hristos.
Vei porunci adincului focului si vei spune: ” Taci, inceteaza!” si cu multa indraznite vei pasi in ceruri si te vei bucura de imparatia cea cereasca, pe care faca Dumnezeu ca noi toti s-o dobindiin cu harul si iubirea de oameni a Domnului nostru lisus Hristos, cu Care Tatalui impreuna cu Sfintul Duh, slava, putere, cinste, acum si pururea si in vecii vecilor, Amin.
fragment din comentariul la Pilda talantilor, Sf Ioan Gura de Aur
Be the first to comment