„Ecumeniștii din Sinodul BOR au hotărât ca începând cu 2017 postul Sfinților Apostoli să fie cel puțin 7 zile și de aceea au stricat regula bisericească și reperele pascaliei conform căreia acest post începe totdeauna luni după Duminica tuturor Sfinților. Dacă ei ar fi vrut cu adevătat să redea adevărata importanță a postului Sfinților Apostoli atunci ar fi revenit la calendarul patristic (vechi sau iulian). Aceasta ar fi dus și la o separare clară, contrară ereziei ecumenismului, față de cultele eterodoxe care țin calendarul gregorian. Dar noi cei îngrădiți nu acceptăm formulele de compromis inventate de ierarhii ecumeniști. Prin aceste schimbări liturgice înșelătorii ecumeniști vor să obișnuiască poporul că orice schimbare în domeniul credinței (pe care o hotărăsc ierarhii) trebuie acceptată și rapid aplicată.”
În Duminica Cincizecimii, ortodocșii dreptslăvitori prăznuiesc Pogorârea Sfântului Duh. Toată Săptămâna Cincizecimii este o perioadă de bucurie. Îl sărbătorim pe Sfântul Duh și astfel se subliniază Dumnezeirea Sfântului Duh, la fel ca Dumnezeirea Fiului. În Săptămâna Luminată și în Săptămâna Cincizecimii, creștinii nu postesc. Tipicul menționează că este harți miercuri și vineri.
Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel era numit in vechime Postul Cincizecimii, datorita darurilor Sfantului Duh, care s-au pogorât peste Sfintii Apostoli.
Primele marturii despre acest post le avem din sec. IV, in Constituţiile Apostolice – Cartea V, cap. 20:
„După ce veţi serba Cincizecimea, mai serbaţi o săptămână, şi după aceea postiţi o săptămână; căci este drept să vă bucuraţi de darul lui Dumnezeu, şi să postiţi după odihnă, deoarece şi Moise şi Ilie au postit patruzeci de zile…”
Mai târziu vom găsi informaţii despre acest post la Sf. Atanasie cel Mare, Teodoret, al Cirului si Leon cel Mare, care numeşte postul acesta Postul de vara sau al Cincizecimii.
Acest post începe întotdeauna în lunea după Duminică Tuturor Sfinţilor, prima duminică după Cincizecime – Pogorârea Sfântului Duh.
Momeli ecumeniste
Ţinând seama că menţinem Pascalia calendarului neîndreptat (de ecumeniști), Sfintele Paşti se pot sărbători între 4 aprilie şi 8 mai. Astfel, se poate întâmplă ca Duminică Tuturor Sfintior să fie după 29 iunie şi Postul Sfinţilor Petru şi Pavel să se desfiinţeze.
Aşa s-a întâmplat în anii 1945 şi 1956, când Învierea a fost prăznuită pe 6 mai. În cele două cazuri, Sfântul Sinod a hotărât să se ţină trei zile dinaintea sărbătorii Sfinţilor Apostoli. O situaţie similară am avut şi în anul 1983, când am sărbătorit Sfintele Paşti pe 8 mai, iar Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel a fost numai de două zile, 27-28 iunie.
Ecumeniștii din Sinodul BOR au hotărât ca începând cu 2017 postul Sfinților Apostoli să fie cel puțin 7 zile și de aceea au stricat regula bisericească și reperele pascaliei conform căreia acest post începe totdeauna luni după Duminica tuturor Sfinților. Dacă ei ar fi vrut cu adevătat să redea adevărata importanță a postului Sfinților Apostoli atunci ar fi revenit la calendarul patristic (vechi sau iulian). Aceasta ar fi dus și la o separare clară, contrară ereziei ecumenismului, față de cultele eterodoxe care țin calendarul gregorian. Dar noi cei îngrădiți nu acceptăm formulele de compromis inventate de ierarhii ecumeniști. Prin aceste schimbări liturgice înșelătorii ecumeniști vor să obișnuiască poporul că orice schimbare în domeniul credinței (pe care o hotărăsc ierarhii) trebuie acceptată și rapid aplicată. Doamne ferește!
Rădăcina acestei mari probleme, a desființării în unii ani a postului Sfinților Apostoli este schimbarea calendarului în 1924 (măsură ce avea în spate apropierea ecumenistă de papistași și alți eretici). Soluția ar fi întoarcerea la vechiul calendar, dar ea nu este o prioritate momentan, pentru a nu sminti credinciosii care incep acum lupta cu ecumenismul.
Raspunsuri ortodoxe pe această temă, dar și pe alte teme importante găsiți în conferința părintelui Sava Lavriotul:
Temei canonic:
Spre deosebire de Postul Mare, postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, împreună cu celelalte 2 posturi de peste an, sunt mai noi. Hotărârile bisericești privitoare la respectarea lor nu fac altceva decât să consfinţească practici care erau de mult în uz. Întrucât la început, nici timpul din cursul anului, nici durata şi nici felul postirii nu erau uniforme, data şi durata postului au fost uniformizate pentru întreaga Ortodoxie la Sinodul local din Constantinopol (1166) prezidat de împăratul bizantin Manuil I şi patriarhul ecumenic Luca.
Sinodul BOR însă a luat o decizie în 2015, care se aplică din 2017. Noi, ortodocșii care ne-am îngrădit de erezie, nu mai suntem în ascultare de Sinodul BOR, mai ales după Sinodul tâlhăresc din Creta, întrucât toți episcopii din Sinod sunt părtași la erezia ecumenismului.
Conform site-urilor afiliate Patriarhiei, citim:
Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, Postul Sâmpetrului – cum este numit în popor – are o durată variabilă în fiecare an, deoarece începutul lui este legat de data Sfintelor Paști.
În acest an, însă, există o dilemă legată de Postul Sfinților Apostoli, care nu mai începe ca până acum, în lunea de după Duminica Tuturor Sfinților, ci cu două zile înainte, pe 22 iunie. Care este motivul acestei schimbări?
Răspunsul îl găsim în hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nr. 5721 din 10 iunie 2015, menționată în Anuarul Liturgic și Tipiconal pe anul 2019, apărut la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă. Conform acestei decizii, începând cu anul 2017, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel trebuie să aibă măcar 7 zile chiar dacă, în baza calculelor Pascaliei, el ar dura mai puțin de o săptămână (așa cum s-ar fi întâmplat în acest an).
Raționamentul deciziei constă și în faptul că, având la dispoziție un timp mai lung pentru primenirea sufletelor noastre, prin mărturisirea păcatelor în Spovedanie, precum şi prin întărirea gândului de a ne îndrepta viaţa, suntem chemați să urmăm zelul misionar al Sfinților Apostoli și să devenim vestitori sau apostoli ai iubirii milostive a lui Hristos și mărturisitori ai Învierii Sale.
Oare de ce nu au ecumeniștii același zel misionar al Sfinților Apostoli și pentru păstrarea Credinței și a Canoanelor lăsate de aceștia?
Așa că este mai potrivit, avînd în vedere deciziile luate inainte de Sinoade si precizate in cartile de tipic bisericesc, să respectăm rânduiala începutului postului de luni, după Duminica Tututor Sfinților sau prima Duminică după Pogorârea Sfântului Duh.
În 2016, Sfintele Paști au căzut pe 1 mai, iar Postul Sfinților Apostoli a fost și mai scurt decât anul acesta, 2019, Sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel fiind atunci miercuri. Ca urmare a ingrădirii de erezie, nemaifiind în ascultare de deciziile Sinodului BOR după momentul Creta 2016, vom urma tipicul ca înainte.
Foarte important, de asemenea, este faptul că Sfintele Canoane interzic postul sămbăta și duminica. E o măsură foarte vicleană a ecumeniștilor de a batjocori rânduielile bisericești. De ce să înceapă Postul Sfinților Apostoli tocmai sâmbăta, în săptămâna în care Îl prăznuim pe Sfântul Duh, ecumeniștii stabilind începutul postului chiar de Odovania Pogorârii Sfântului Duh?
CANONUL 66 apostolic
“Daca un cleric s-ar afla postind in ziua Duminicii sau a sambetei (afara numai de una), sa se cateriseasca; iar daca va fi laic, sa se afuriseasca.”
CANONUL 18, Sinodul Local de la Gangra
“Daca cineva, pentru asceza simulata, ar ajuna Duminica, sa fie anatema.”
Săptămâna Cincizecimii – dezlegări după Tipicul Sfântului Sava, Capitolul 35
DEZLEGARILE CELE PESTE TOT ANUL
Iar in cele douasprezece zile dupa Nasterea Domnului Iisus Hristos si in Saptamana cea dinaintea Lasatului Sec de Carne si in Saptamana cea Luminata si Saptamana Cincizecimii se dezleaga la branza, la oua iar mirenii si la carne.
2 Trackbacks / Pingbacks