În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.
„Dar unii farisei din mulţime au zis către El: Învăţătorule, ceartă-ţi ucenicii. Şi El, răspunzând, a spus: zic vouă: Dacă vor tăcea aceştia, pietrele vor striga.” (Luca 19, 39)
Atena, 29 iunie 2019
† Prăznuirea Sfinților slăviților și întru tot lăudaților Apostoli Petru și Pavel
Către:
Arhiepiscopia Atenei și către Arhiepiscopul Ieronim al II-lea
Spre informare: Mitropolitul Gavriil de Noua Ionia și Philapedlphia (eparhia unde locuiesc)
Spre informare: protopresbiter Nectarie P., duhovnicul meu de la biserica Adomirea Maicii Domnului din Noua Ionia
Subiect: Declarație de îngrădire de erezie, mărturisire de credință, depunere de întrebări, cerere de răspuns
„Așadar, vă rugăm să rezolvați problemele bisericești apărute și să stați departe de comuniunea cu ereticii, pentru că a fi indiferent în chestiunile acestea aduce cu sine pierderea puterii de mijlocire (pentru alții) în fața lui Hristos.” (Epistola Nr. 262 a Sfântului Vasile cel Mare)
Declarație de îngrădire de erezie
„Să stăm bine, să stăm cu frică!”
Preafericite Ieronime, arhiepiscope al Atenei și al Greciei, Preasfințite Mitropolite Gavriil de Noua Ionia și Philadelphia, părinte Nectarie, prin această scrisoare declar că iau hotărârea aplicării Canonului 15 al Sinodului I-II Constantinopol, dar mai înainte de toate hotărăsc să ascult de nenumăratele porunci ale Sfintei Evanghelii referitoare la dreapta viețuire (orthopraxie), la atitudine când apar păstori mincinoși și încălcători ai cuvântului Domnului nostru Iisus Hristos, și întrerup comuniunea bisericească cu voi, dar și cu cei care sunt în comuniune cu voi, potrivit poruncilor Sfinților Părinți, spre slava lui Dumnezeu-Treime, rămânând credincios Domnului și Dumnezeului nostru Iisus Hristos.
Întrerup comuniunea bisericească cu voi, oricât de mult m-ar mâhni aceasta, nu doar pentru că nu ați făcut absolut nimic împotriva cumplitei panerezii a ecumenismului, care întinează Biserica noastră, dar și pentru că vă încadrați prin lipsa voastră de făptuire ortodoxă în colaborare cu ea, în comuniune cu ecumeniștii, dar ați și lăsat turma în ghearele cumplite ale lupilor îmbrăcați în piei de oaie, care „lucrează fărădelegea.”
Întrerup comuniunea bisericească cu voi până la restabilirea Dreptei Credințe, învățată de Sfinții Părinți și până la condamnarea sinodală a deja cunoscutei erezii a ecumenismului, a kakodocșilor, a ereticilor, a celor cu cuget eretic (filo-ereticii) și a „diplomaților.”
Condamn erezia și mărturisesc Adevărul lui Iisus Hristos, așa cum ni l-au predat Sfinții Părinți Mucenici, Mărturisitori, Apostoli, Ierapostoli, cei de o cinste cu Apostolii, apologeți, făcând astfel ascultare de cuvintele Sfinților slăviților și întru tot lăudaților Apostoli Petru și Pavel, care poruncesc întreruperea comuniunii bisericești cu ereticii, cu filo-ereticii și cu cei care tac, nespunând adevărul sau neluptând împotriva ereziei.
„Fraţilor, vă poruncim în numele Domnului nostru Iisus Hristos, să vă feriţi de orice frate care umblă fără rânduială şi nu după predania pe care aţi primit-o de la noi.” (II Tesaloniceni 3, 6)
„Mă mir că aşa degrabă treceţi de la cel ce v-a chemat pe voi, prin harul lui Hristos, la altă Evanghelie, Care nu este alta, decât că sunt unii care vă tulbură şi voiesc să schimbe Evanghelia lui Hristos. Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o – să fie anatema!” (Galateni 1, 6-8)
…
„Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru.” (Luca 17, 21)
Mărturisire de credință
„Fiţi treji, privegheaţi. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită, Căruia staţi împotrivă, tari în credinţă, ştiind că aceleaşi suferinţe îndură şi fraţii voştri în lume.” (I Petru 5, 8-9)
Declar cu hotărâre că nu neg preoția episcopilor și a clericilor, nici Sfintele Taine care se săvârșesc în sfintele biserici ale Bisericii Ortodoxe oficiale a Greciei dacă sunt săvârșite în mod canonic, pentru că ele nu sunt proprietatea nici unui om, ci aparțin Treimii Dumnezeu Cel Preasfânt.
Refuz să accept sinodul tâlhăresc din Creta ca fiind sfânt și mare și îl condamn ca fiind eretic, lipsit de Duhul Sfânt și de orice inspirație dumnezeiască și nu accept ca biserici, cu taine mincinoase și cu falsă preoție pe papistașii condamnați de Biserică și pe oricare altă mărturisire de credință eretică.
Refuz orice fel de comuniune bisericească cu cei de întru totul înșelați și eretici papistași și cu orice altă grupare eretică, fără pocăința acestora. Papistașii și ceilalți eretici sunt înșelați mai întâi de ei înșiși, apoi de satana și în fine de voi înșivă, ecumeniștilor, pentru că în pofida poruncilor Domnului Iisus Hristos și ale Sfinților Părinți, voi nu mărturisiți în fața acestora Credința Ortodoxă ca fiind singura Cale de Mântuire, condamnându-i a rămâne astfel în bezna înșelării lor. Dimpotrivă, voi îi acceptați ca biserici.
Refuz să primesc și vă înapoiez, chiar și dacă destul de târziu, broșura către popor răspândită prin bisericile grecești, cu titlul Despre sfântul și marele sinod, editată în ianuarie 2017, ca fiind inacceptabilă, înșelătoare și mincinoasă, broșură pe care episcopii Bisericii Greciei în totalitatea lor au răspândit-o în toată țara, punându-se pe ei înșiși astfel în afara Legii Evangheliei.
„Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu; iar ce este mai mult decât acestea, de la cel rău este.” (Matei 5, 37)
Refuz să particip ca membru al Bisericii Ortodoxe, prin toleranță și tăcere, la orice dialog intercreștin și interreligios, care are ca scop mărturisirea mincinoasă a „elementelor comune” cu eterodocșii și nu Mărturisirea Adevărului și a unicei Căi de Mântuire, care este Credința Ortodoxă, așa cum ne-au transmis-o Sfinții Părinți. Pot fi numiți adevărați fii ai lui Avraam numai cei care aparțin Unicei și Adevăratei Credințe.
„Pentru că scris este în Scriptură: „Iată, pun în Sion Piatra din capul unghiului, aleasă, de mare preţ, şi cel ce va crede în ea nu se va ruşina.” Pentru voi, deci, care credeţi, (Piatra) este cinstea; iar pentru cei care nu cred, piatra pe care n-au băgat-o în seamă ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului și piatră de poticnire şi stâncă de sminteală, de care se poticnesc, fiindcă n-au dat ascultare cuvântului, spre care au şi fost puşi.” (I Petru 2, 6-8)
Refuz să fiu în comuniune bisericească cu cei care inovează în mod anticanonic și cu cei care acceptă inovații eretice, cu scopul de a surpa Credința Ortodoxă, precum și cu cei care după mărturia faptelor și a cuvintelor lor, prin prin tăcere, prin toleranță, prin inactivitate, prin ignoranță vinovată, prin fățărnicie, prin lașitate, prin diplomație aparțin și slujesc panereziei ecumenismului.
„Pe cei care se prefac că mărturisesc credința ortodoxă sănătoasă și sunt în comuniune cu cei de altă credință, dacă după mustrare și sfat nu se vor îndepărta de aceștia, nu numai să întrerupeți comuniunea cu ei, dar nici frați să nu îi mai numiți.” (Sfântul Marcu Eugenicul, Mărturisirea, CFDS, Ser. A. volumul Χ, fasciculul II)
Refuz să accept „teologia” ariană a mitropolitului Ioannis Zizioulas al Pergamului despre „Primatul” Tatălui în Sfânta Treime, despre primatul Constantinopolului și despre episcopocentrism.
Refuz să particip la anularea sistemului nostru sinodal, la secularizarea Bisericii și la „guruismul” relațiilor noastre duhovnicești prin intermediul gherontolatriei (idolatrizarea duhovnicului – n.trad.).
Refuz să particip la transformarea sfintelor lăcașuri în spații de concerte, a preoților în contabili parohiali, a mănăstirilor în afaceri profitabile și a mirenilor în ascultători lipsiți de voință și într-o mulțime manipulabilă, după model papistaș.
Refuz și resping ca inacceptabilă și blasfemiatoare (sau hulitoare) orice învățătură mincinoasă post-patristică a anumitor slujitori ai ecumenismului intercreștin și interreligios, a dușmanilor Adevărului și ai Iubirii în Hristos, a vrăjmașilor Domnului Iisus Hristos, ai Sfinților Părinți, ai Sfinților Mucenici și Mărturisitori, ai celor prigoniți de pretutindeni pentru mărturisirea lor ortodoxă (episcopi, monahi, clerici, mireni), nu accept nicio legătură cu acești vrăjmași ai Adevărului, cu care voi, deși sunteți puși păstori/păzitori ai lui, sunteți în comuniune cu ei.
„Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o.” (Ioan 1, 5)
Refuz să tac și să accept erezia propovăduită continuu, în Biserică în mod public și cu capul descoperit de către patriarhul ecumenic Bartolomeu, cu ocazia praznicului Patriarhiei din 30 noiembrie 1998, pe care voi nu ați condamnat-o, ci dimpotrivă ați acceptat-o cu ocazia sinodului tâlhăresc de la Kolimbari, adică v-ați conformat acesteia.
Menționez un fragment din cuvântarea patriarhului Bartolomeu către delegația papistașă, al cărei conducător a fost cardinalul William Η. Keeler: „Pocăința noastră pentru trecut este absolut necesară. Nu trebuie să pierdem vremea prin căutarea de vinovății. Strămoșii noștri care ne-au lăsat ca moștenire schisma au fost victime nefericite ale șarpelui începător al răutății și se află deja în mâinile lui Dumnezeu, Dreptul Judecător. Cerem pentru aceștia mila lui Dumnezeu, însă suntem datori în fața Lui să reparăm greșelile acelora.”
Refuz să accept Coranul ca „sfânt”, potrivit mărturisirii publice eretice a patriarhului ecumenic Bartolomeu din data de 29 octombrie 2009, care cu ocazia unei întrunirii a conducerii companiei Coca Cola în Atlanta (S.U.A.) a dăruit un Coran directorului turc al companiei, numind această carte „sfântă”, importantă și „sacră” pentru frații lui musulmani.
Această faptă eretică nemaiauzită nu a fost condamnată de dvs și prin tăcerea voastră ați ajuns să fiți de același cuget cu cel care a rostit această blasfemie nemaiîntâlnită.
Refuz să fiu în comuniune bisericească cu cei care sărută mâna blasfemiatoare și spurcată a ereticului papa Francisc, a înaintașilor lui și cu cei care pomenesc și se închină cuvintelor lui hulitoare și spurcate. În mod semnificativ menționez din mulțimea de injurii și blasfemii ale lui: îl slăvește în clădirea religioasă papistașă (în catedrala de la Vatican) pe satana, numindu-L pe Domnul și Dumnezeul nostru, Iisus Hristos, ca fiind „fiu al lui Lucifer.” Îl numește om obișnuit, păcătos și neascultător, susține cu tărie că „Iisus a eșuat pe Cruce” (există înregistrarea video pe internet în acest sens).
Refuz să tac, să accept și să nu mă împotrivesc trădării nerușinate a Domnului Iisus Hristos și trădării dezgustătoare a turmei, prin tactici demonice și de tip masonic, prin politici necurate, prin fățărnicia conștientă și prin diplomație, pentru că ne-ați ascuns anularea stării de necomuniune cu papistașii în anul 1965. Devreme ce nu ați condamnat acest lucru, chiar dacă mai târziu și nu ați acționat așa cum vă dictează Sfintele Canoane, înseamnă că ați acceptat unirea cu papistașii și vă aflați în comuniune bisericească cu ereticii papistași nepocăiți.
Este necesar și sunt obligat de Sfânta Evanghelie și de Sfintele Canoane să întrerup comuniunea bisericească atât cu voi, cât și cu cei care tac, fiind nespus de lași.
Menționez și fragmentul de mai jos din cartea mitropolitului Ierothei Vlahos de Navpaktos, Sfântul și Marele Sinod, Poziții teologice și eclesiologice (pp. 150-154), în care scoate la iveală marea înșelăciune împotriva credinței, care a avut loc în anul 1965 prin așa-zisa ridicare a anathemelor și despre care arhiereii știu deja de mult timp: „Ceea ce este uimitor în această problemă este că în vreme ce textul grecesc vorbește despre ridicarea anathemei care s-a dat în anul 1054 d.Hr., textul original francez și cel englez vorbesc despre reluarea comuniunii.” Deci este vorba despre o păcălire a clerului și a poporului.
După aceste descoperiri cumplite, mitropolitul întreabă: „prin urmare, trebuie să fie clarificat întru totul ce anume s-a întâmplat în anul 1965: reluarea comuniunii sau ridicarea anathemelor? Dacă s-au ridicat anathemele… atunci de ce lipsa de comuniune este încă în vigoare… iar dacă s-a reluat comuniunea… atunci de ce se desfășoară dialogul teologic, în vederea reluării comuniunii? Cert este că papistașii susțin în diverse discuții pe care le-am avut cu ei că în 1965 s-a restabilit comuniunea Ortodoxiei cu Vaticanul, de aceea ei (papistașii) vin în bisericile ortodoxe ca să se împărtășească cu Trupul și cu Sângele lui Hristos.”
La pagina 159 a aceleiași cărți se spune așa: „în orice caz, papistașii (romano-catolicii) știu că nu sunt în comuniune cu ortodocșii și că se poartă dialog spre a se găsi soluții la câteva diferențe, care sunt de detaliu (spun ei – n.trad.)… Dintre preoții ortodocși care cunosc această istorie, unii îi împărtășesc pe papistași, pentru că așa s-a hotărât, iar alții care refuză să îi împărtășească se află într-o stare de încurcătură…”
Refuz să particip și să contribui prin tăcerea mea la sodomizarea dogmatică distructivă a Ortodoxiei de către ecumeniștii vicleni și de către șerpii cripto-ecumeniști.
„Atunci, apropiindu-se, ucenicii I-au zis: Ştii că fariseii, auzind cuvântul, s-au scandalizat? Iar El, răspunzând, a zis: Orice răsad pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină. Lăsaţi-i pe ei; sunt călăuze oarbe, orbilor; şi dacă orb pe orb va călăuzi, amândoi vor cădea în groapă.” (Matei 15, 12-14)
Declar cu hotărâre că rămân în Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolică, slujind și mergând întotdeauna pe baza dreptarului Sfintelor Canoane, departe de orice fel de mișcare eretică sau schismatică, fie ea stilistă sau a schismaticilor ucraineni ai lui Epifanie apărați de patriarhul Bartolomeu, fie a oricui altcuiva.
„O, episcope, îți poruncesc că dacă nu este posibil să vă adunați în biserică din pricina necredincioșilor, să faceți adunări în case, pentru ca să nu intre cel credincios în lăcașul necredincioșilor, căci nu locul îl sfințește pe om, ci omul sfințește locul. Iar dacă necredincioșii stăpânesc locul, să fugi ca măcar tu să nu te întinezi de către aceștia, căci așa cum cuvioșii preoți sfințesc, la fel cei necuvioși întinează. Iar dacă nu este posibil a vă aduna nici în casă, nici în biserică, fiecare dintre voi de unul singur să cânte, să citească, să se roage sau să facă aceasta doi sau trei. Căci Domnul spune: unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor. Cel credincios cu catehumenul să nu se roage nici în casă, căci nu este drept (cuvenit) ca cel inițiat (botezat) să se întineze de la cel nebotezat. Cel drept-credincios să nu se roage cu ereticul nici în casă: căci ce legătură este între lumină și întuneric? Credincios sau credincioasă să nu se roage cu cei robi (păcatului, ereziei – n.trad.), ci ori ereticii să se lepede de învățătura lor, ori credincioșii să se îndepărteze de ei.” (Constituțiile Sfinților Apostoli, cartea 8, capitolul 34, versetul 12 – capitolul 35, versetul 4)
Listă de întrebări și cerere de răspuns
„Căci mai bine era pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptăţii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă, dată lor.” (II Petru 2, 21)
Încheind, vă pun ca o completare și întrebările suplimentare de mai jos și vă cer răspunsul dvs oficial la toate acestea.
Dacă papismul (și celelalte mărturisiri-grupări eretice) este biserică, are preoție (har), taine și s-a restabilit comuniunea bisericească prin ridicarea anathemelor în anul 1965, conform celor săvârșite de dvs și potrivit mărturiei mitropolitului Ierothei, pentru ce motiv noi, creștinii ortodocși, să aparținem Bisericii Ortodoxe și să nu mergem la slujbele săvârșite în clădirile religioase papistașe? Dacă este așa, nu găsesc alte motive decât obișnuința, tradiția și ușurința sau comoditatea (distanța până la clădirile religioase papistașe), căci prin faptele voastre și prin inactivitatea voastră împotriva panereziei învățați că Biserica Ortodoxă nu deține Adevărul.
Coranul dacă este sfânt, din ce cauză să nu mergem la rugăciune și să nu îl adorăm pe Allah, în geamie? Sunteți de acord cu patriarhul Bartolomeu? Și dacă nu sunteți de acord cu el, de ce nu ați condamnat erezia pe care a propovăduit-o cu ani în urmă și continuă să o spună, pentru că nu s-a pocăit, iar voi sunteți în comuniune cu el?
Dacă Credința Ortodoxă, așa cum ne-au transmis-o Sfinții Părinți, este Singura Cale de Mântuire, de ce nu condamnați panerezia ecumenismului și pe eretici? Dacă recunoașteți și credeți într-o altă cale de mântuire în afara celei a Credinței Ortodoxe, de ce nu o urmați pe aceea?
Dacă Credința Ortodoxă nu este Singura Cale de Mântuire, devreme ce negați poruncile Sfinților Părinți, care v-au adus în funcțiile pe care le aveți tocmai pentru că le-ați acceptat, rostind jurământ pentru respectarea lor cu strictețe (acrivie) și fără abateri, de ce rămâneți în funcțiile voastre (adică oficial pe această Cale) în vreme ce în mod firesc – pentru faptele voastre – ea vă exclude de pe ea?
Celor care sunt în comuniune voită (conștientă) cu ereticii, să fie anathema. (conform hotărârii Sinodului VII Ecumenic de la Niceea, 787)
Vasilios P. Damulakis
Vdamoulakis@gmail.com
IMPORTANT !!!
Varianta pdf a acestui text, adaptată pentru românii care vor să se îngrădească de erezie:
Model declaratie ingradire de erezie, varianta romaneasca
traducere din limba greacă
pr. Ciprian Staicu
prieteniisfantuluiefrem.ro
Be the first to comment