Documentele cu 666 și pecetluirea finală din vremea lui Antihrist

I.Acceptarea numărul lui Antihrist – 666 în cel mai personal document este echivalentă cu înscrierea în robia guvernării mondiale antihristice

 

O abordare ortodoxă: Actele biometrice = Lepădare de Hristos  http://prieteniisfantuluiefrem.ro/wp-content/uploads/2019/05/Conferinta-lui-Gheron-Sava-Lavriotul-impotriva-actelor-biometrice-12-mai-2019.pdf

 

Trăim vremuri în care tehnologia evoluează cu o viteză nemaipomenită. Folosirea numărului 666 în sistemul comercial internațional, pentru marcarea produselor precum și în cadrul noilor tehnologii ce au la baza cipul RFID este strâns legată de robia mondială antihristică. Acceptarea numărului 666 în documentele personale este incompatibilă cu un creștin. Mulți experți în domeniul noilor tehnologii electronice și mulți oameni politici au recunoscut că actele biometrice conțin blestematul număr 666. Astfel, persoanele care acceptă aceste acte recunosc că au drept stăpân pe mamona și că sunt robi sistemului antihristic, chiar dacă nu sunt silite explicit să se lepede de Hristos. Un creștin nu poate sluji la doi domni. Nu putem să purtăm Sfânta Cruce alături de simbolul lui Antihrist, numărul 666. Acceptarea acestui număr blestemat în cel mai perosnal document este echivalentă cu apostazia. Persoana care acceptă numărul lui antihrist, 666, ce este prezent în microcipul documentului biometric, este părăsită de harul Duhului Sfânt.

Să luptăm deci cu dictatura antihristică și să nu primim actele lepădării de Hristos. Nu doar pecetluirea pe mână și pe frunte duce la pierderea mântuirii, ci și lepădarea de Hristos prin acceptarea însemnelor diavolului în identitatea noastră. Să fim atenți la viteza amețitoare cu care avansează sistemul antihristic. Fiecare etapă pe care creștinul o acceptă arată slăbirea credinței și împătimirea pentru cele materiale. Acestea sunt cauzele care vor duce în final la închinarea la Antihrist și primirea peceții sale, după cum ne-au avetizat Sfinții Părinți. În zilele noastre fiecare acceptare nepăsătoare din partea creștinilor a cardurilor electronice sau actelor biometrice ajută la intensificarea și desăvârșirea dictaturii biometrice pe care o lucrează promotorii globalizării. Aceasta va grăbi întrarea în situația fără ieșire a dictaturii lui Antihrist care va aplica pecetea finală.

 

 

II.Este nevoie de pocăință cu lacrimi și de renunțare publică la aceste documente, pentru a-L mărturisi din nou pe Hristos.

 

Să citim următoarea pildă din viața Sfântului Paisie cel Mare:

 

Un monah foarte simplu cu socoteala mintii, era ucenic al Sfantului Paisie si asculta bine de toate poruncile lui. Acesta, ducandu-se odata in Egipt sa vanda niste lucruri de mana, s-a gasit in cale cu un evreu si mergea impreuna cu dansul. Iar evreul, cunoscand simplitatea monahului, cu pangarita lui limba a varsat intr-insul veninul sarpelui cel stricator de suflete, care-l avea in inima sa, zicandu-i: “O, monahule, pentru ce credeti voi asa, la intamplare, in Cel Rastignit, fiindca nu este El Mesia cel asteptat, ci altul! Pentru ca altul este acela, iar nu acesta in Care credeti voi, crestinii!” Iar monahul, din nerautate si din prostimea inimii sale, s-a amagit si a raspuns: “Poate asa este, cum zici tu”.

Si indata, vai de primejdia ce a patimit ticalosul, caci a cazut din darul Sfantului Botez, precum se va vedea in cele urmatoare, caci intorcandu-se in pustie si vazandu-l dumnezeiescul Paisie, nu voia sa-l primeasca nicidecum, nici chiar sa-l vada, nici a se apropia de dansul sa-i vorbeasca, ci se intorcea de la el. Iar ucenicul, vazand pe batranul sau ca se intoarce de la el, s-a intristat foarte mult si se mira care sa fie pricina. De aceea, cazand la picioarele lui, i-a zis: “Parinte, pentru ce te intorci de la mine, ticalosul, si nu voiesti sa ma vezi, ci te ingretosezi ca de o uraciune? Acest lucru nu mi l-ai facut niciodata!” Batranul i-a zis: “O, omule, cine esti tu ca nu te cunosc?” Ucenicul i-a raspuns: “O, parinte, dar ce lucru neobisnuit ai vazut la mine ca nu ma cunosti? Oare nu sunt eu cutare, ucenicul tau?” Batranul a zis: “Ucenicul meu acela era crestin si avea Botez; dar tu nu esti ca acela! Iar daca esti ucenicul meu acela, a fugit de la tine Botezul si semnele crestinilor! Spune-mi ce ti s-a intamplat si ce ai patimit pe drum?”

El a raspuns: “N-am patit nimic!” Batranul i-a zis: “Fiule, du-te departe de la mine, ca nu sufar a auzi vorbe din gura omului care s-a lepadat de Hristos! Daca ai fi fost tu ucenicul meu, te-ai fi vazut cum erai mai intai”. Atunci el a suspinat adanc si, varsand lacrimi care porneau pe batran spre milostivire, a zis: “Eu insumi sunt ucenicul tau, iar nu altul, si nu cunosc nicidecum greseala facuta si nici ca am facut vreun rau”. Marele Paisie a zis: “Cu cine ai vorbit cand te-ai dus pe drum?” Acela a raspuns: “Cu un evreu am vorbit impreuna, iar cu altcineva nu”. “Ce ti-a zis el si ce i-ai raspuns tu?” “Nu mi-a spus altceva decat aceasta, ca “Hristos nu este acesta la Care va inchinati voi crestinii, ci un altul care are sa vina”. Eu i-am raspuns: “Poate asa este cum zici tu””.

Iar batranul a zis catre dansul: “Ticalosule, dar ce este mai rau si mai urat decat aceasta care ai zis? Cu aceasta te-ai lepadat de Hristos si te-ai dezbracat de Sfantul Botez. Deci du-te, plange-te pe tine cum voiesti, caci cu mine nu ai parte, deoarece numele tau s-a scris impreuna cu aceia care s-au lepadat de Hristos si te vei munci impreuna cu dansii!” Acestea auzindu-le ucenicul, a suspinat din adancul inimii si se tanguia si striga, zicand: “Miluieste-ma, parinte, pe mine, rau norocitul, ca nu stiu ce sa ma fac! Din neluarea mea aminte, am lepadat dumnezeiescul Botez si m-am facut bucurie diavolilor; insa alerg catre tine, dupa Dumnezeu, nu ma trece cu vederea pe mine, ticalosul!”

Rugandu-se in acest chip ucenicul, cu lacrimi mai mult decat cu cuvinte, a pornit pe batran spre milostivire. Deci i-a zis: “Fiule, ingaduieste putin sa rog indurarile si mila lui Dumnezeu Iubitorul de oameni, pentru tine”. Zicand aceasta, ruga fierbinte pe Dumnezeu si cerea iertare pentru ucenicul sau. Iar Dumnezeu n-a zabovit, ci a iertat indata pacatul ucenicului si l-ainvrednicit iarasi de darul Sfantului Botez, pentru ca dumnezeiescul Paisie a vazut Duhul cel Sfant intrand ca un porumbel in gura ucenicului; iar duhul cel de hula a iesit ca un fum, risipindu-se in vazduh.

Astfel s-a adeverit pe deplin ca si-a primit cererea sa si, intorcandu-se, a zis catre ucenicul lui: “O, fiule, slaveste pe Dumnezeu si multumeste-i impreuna cu mine, ca a iesit din tine duhul cel necurat al hulei si in locul lui a intrat Duhul Sfant si ti s-a dat iarasi darul Botezului. Deci ia aminte bine sa nu cazi si altadata in cursele paganatatii din neluare aminte si din lenevirea ta, nici sa-ti dai sufletul sa arda in focul muncii pentru vreun alt pacat”. Astfel a indreptat pe ucenic.

 

Oare nu înseamnă și acceptarea documentelor cu microcip 666 tăgăduirea lui Hristos, acceptarea venirii lui Antihrist și recunoașterea nelegiuitului ca stăpân? Exact despre acest lucru este vorba. Citind această pildă putem face următoarele analogii și trage următoarele concluzii:

1.Dacă acceptăm că se poate să primim în cel mai personal act numărul 666, despre care știm din Sfânta Scriptură că este numărul lui Antihrist, înseamnă că ne lepădăm de cuvintele Scripturii care ne-au avertizat cu privire la acesta. Acest lucru este inadmisibil unui creștin.

2.Prin pocăință sinceră și cu lacrimi, omul care a greșit și s-a lepădat astfel de Hristos, poate să se întoarcă din nou la Hristos, renunțând la documentele cu numărul lui Antihrist și nemaiprimindu-le de atunci înainte.

3.Acest monah din pilda de mai sus, care s-a lepădat de Hristos stând de vorbă cu un evreu și încuviințându-i blasfemiile, a greșit din simplitatea inimii și a minții sale. Nu a vrut în mod premeditat să se lepede de Hristos. Însă persoanele care au discernământ și totuși acceptă aceste acte cu numărul 666 vor da și mai mare socoteală. A primi aceste acte gândind că mai încolo va urma și pocăința este un păcat împotriva Duhului Sfânt. Nu putem să Îl înșelăm pe Dumnezeu, să fim vicleni și să Îl batjocorim în acest fel.

 

Canoanele Sfinților Părinți sunt foarte drastice cu cei care apostaziază. Celor care au avut anumite circumstanțe atenuante, vârsta fragedă, amenințările cu moartea, o minte mai simplă, li se rânduiește un timp mai scurt de penintență, însă celor maturi, care acționează în cunoștință de cauză, în deplinătatea facultăților mintale, li se rânduiește o penitență foarte aspră, însoțită de o părere sinceră de rău, străpungere a inimii și părăsirea definitivă a păcatului.

Să ținem seama că neștiința nu este întotdeauna o circumstanță atenuantă. Această așa-zisă neștiință este invocată de multe ori de cei leneși și ignoranți. Unui cresțin nu îi este permis să nu cunoască Sfânta Scriptură, și prin urmare trebuie să privegheze și să împlinească poruncile evanghelice. Un creștin are mereu în minte întipărite cuvintele: Privegheați, că nu știți ziuanici ceasul când vine Fiul Omului” (Matei 25, 13). Un creștin are datoria să se îngrijească și să cerceteze semnele vremurilor și duhul veacului în care trăiește. Să nu fim vicleni față de cele Sfinte, ca să nu fim mustrați precum cărturarii și fariseii care au refuzat să Îl primească pe Hristos: “Fățarnicilorfața cerului știți s-o judecați, dar semnele vremurilor nu puteți” (Matei 16, 3).

 

Iată ce spune Canonul 1 al Sfântului Ioan Ajunătorul despre CEI CĂZUŢI DE LA CREDINŢĂ și despre POCĂINŢA CELOR CĂZUŢI DE LA CREDINŢĂ, APOSTAŢI (făcănd referire la celelalte Canoane ale Sfinților Părinți):

 

Dacă cineva de bunăvoie în chip nesocotit a tăgăduit pe Hristos, potri­vit canonului 73 al lui Vasile cel Mare, se va învrednici de împărtăşanie numai la sfârşitul vieţii; şi nimeni nu-l poate scăpa de o astfel de epitimie, nici să îndrăznească a arăta vreo blândeţe faţă de acesta. Iar Sfântul Grigorie determină exact toate chestiunile privitoare la aceştia, supunândaceloraşi pedepse pe cei ce de bunăvoie dezertează la rătăcire, hotărând măsura acestor pedepse după durata vieţii fiecăruia; iar cei ce prin con­strângere au comis acest păcat se vor supune pedepsei pentru desfrânare, prelungindu-se lui pedeapsa la al nouălea an. Aceeaşi deosebire între cei păcătoşi o face şi sinodul de Ia Ancira, cât şi Sfântul martir Petru al Ale­xandriei, precum şi Vasile cel Mare în canonul său al 81-lea.

Dar astăzi Biserica urmează potrivit celor normate şi potrivite de preasfinţitul patriarh al Constantinopolului Metodiu, tratând în general pe cei ce au fost copleşiţi în chipuri diferite de acea greşeală.

Iar acesta zice că dacă cineva a fost prins de nelegiuiţi pe când era copil şi, de frică sau din neştiinţă sau din prostie fiind sedus, a tăgăduit credinţa, dar ajungând la vârsta bărbăţiei revine la moravurile creşti­nilor şi intrând în catoliceasca Biserică se pocăieşte şi se mărturiseşte, să asculte zilnic de l preot, până la ziua a şaptea cele patru rugăciuni rân­duite şi în a opta să se boteze; apoi, dezbrăcându-se şi îmbrăcând Ientio-nul, să se ungă cu Sfântul Mir, întocmai ca şi cei ce se botează, şi astfel să se învrednicească de dumnezeiasca împărtăşanie; iar în alte opt zile nici­decum să nu lipsească de la sfintele slujbe din biserică, întocmai ca şi cei ce se botează.

Iar dacă cineva a fost cuprins de cei nelegiuiţi fiind în deplina vârstă a bărbăţiei şi prin chinuri a fost silit să se lepede de credinţa sa, acestuia încă să i se acorde milostivire. Totuşi întâi va posti de două ori 40 de zile, reţinându-se de la carne, brânză şi ouă, şi în trei zile din săptămână să se abţină de la vin; şi nici untdelemn să nu dorească; şi să facă rugăciuni îmbelşugate şi cât se poate mai multe metanii. După aceea, împlinindu-se cele două de ori 40 de zile, să asculte timp de şapte zile zilnic rugăciuni de pocăinţă, iar în ziua a opta să se spele întocmai ca cei mai sus menţionaţi şi să fie uns şi să se învrednicească de împărtăşirea Sfintelor Taine, iar după alte opt zile să participe la slujbele bisericeşti, iar pe cel ce intenţio­nat a dezertat la tăgăduirea credinţei, îl aşteaptă pedeapsă grozavă, dar prin nemărginita iubire de oameni a lui Dumnezeu, aceasta încă se va lecui cu milostivire. Deci doi ani să postească, reţinându-se de la carne, brânză şi ouă; iar în trei zile din săptămână lipsindu-se de untdelemn şi de vin, făcând în fiecare zi metanii potrivit puterii sale, una sută sau două sute. Iar împlinindu-se cei doi ani, să asculte şi acesta şapte zile rugăciuni de pocăinţă, iar apoi să se procedeze şi în privinţa lui precum s-a mai spus mai înainte.

(62 ap.; 10, 11, 12, 14 sin. I ec; 102 TruL; 1-9, 12, 21 Ancira; 2, 19 Laod.; 43 Cartag.; 2, 11 Grig. Neocez.; 3, 73, 81, 84 Vasile cel Mare; 1-14 Petru Alex.; 2 Grig. Nyssa)

-din Canoanele întregitoare ale Sfântului Ioan Ajunătorul (Postnicul)

 

III.Controverse: Se pune oare semnul fiarei pe mână sau pe frunte la eliberarea sau utilizarea documentelor electronice?

 

Pe internet au apărut o serie de înregistrări video și informații despre marcarea izotopică care stârnesc nedumeriri în rândul credincioșilor. Aceste surse susțin că oamenii sunt marcați cu laserul pe mână sau pe frunte fără să fie conștienți de acest lucru. Se vehiculează astfel ideea că oamenii sunt pecetluiți cu semnul 666 fără să știe, atunci când li se prelevează datele biometrice, când li se face o fotografie pentru un document, când folosesc bancomatele sau când pur și simplu li se înmânează respectivul document biometric. Într-adevăr, există un patent despre marcarea izotopică dar acest lucru nu este suficient ca să demonstreze că această pecetluire are deja loc pe ascuns sau va fi folosită vreodată fără cunoștința și acordul celui în cauză.

Nu există nici dovezi concrete în acest sens. Dacă oamenii ar fi într-adevăr pecetluiți pe ascuns, am putea să îi cunoaștem și noi mai îndeaproape și ar exista plângeri în justiție pentru aplicarea acestui semn cu laserul fără ca persoana să își fi dat în cunoștință de cauză acordul. Ar exista nemulțumiri ale apropiaților, pentru faptul că rudelor sau cunoscuților li s-a aplicat un semn pe corpul lor fără să știe. Concret, nu am întâlnit astfel de cazuri.

Cartea Apocalipsei și tâlcuirile Sfinților Părinți arată foarte clar că pecetluirea obligatorie va avea loc în timpul lui Antihrist, nu mai devreme, după cum vom arăta mai jos. Trebuie să recunoaștem că încă nu s-au împlinit toate semnele venirii împărăției lui Antihrist. Încă nu au propovăduit Sfinții Prooroci Enoh și Ilie, încă nu a fost construit din nou Templul lui Solomon de către evrei și nici nu a venit peste tot pământul acea strâmtorare mare și foamete ca urmare a războaielor și catastrofelor naturale, evenimente descrise în Cartea Apocalipsei.

Un alt aspect de care trebuie să ținem cont atunci când întâlnim astfel de informații controversate este faptul că Dumnezeu nu a îngăduit diavolului să se atingă de conștiința omului. Pecetluirea definitivă și obligatorie nu poate avea loc decât în timpul în care Dumnezeu a îngăduit să se petreacă, la venirea nelegiuitului Antihrist. Pentru ca Dumnezeu să îngăduie pecetluirea definitivă a omului, trebuie ca acesta să își dea conștient acordul pentru a primi pecetea pe mâna dreaptă și pe frunte, iar acest lucru să se petreacă la vremea rânduită în Scriptură.

Altfel, ar însemna să contrazicem Scriptura și să ne punem pe noi mai presus de judecățile lui Dumnezeu, putând exista pericolul ca oamenii care acum vor să vină la credință și au fost între timp amăgiți, primind aceste documente cu numărul 666, să cadă în deznădejde și să ajungă chiar la sinucidere, crezând că au fost deja marcați definitiv cu numărul Antihristului.

Să nu uităm că Dumnezeu este îndelung răbdător. A primit pocăința Sfântului Apostol Petru care s-a lepădat de trei ori. Amintind aceasta nu înseamnă că încurajăm în vreun fel primirea documentelor biometrice, dimpotrivă, după cum se vede încă de la începutul articolului. Dar să avem grijă să nu încuiem Împărăția Cerurilor, aducându-i la disperare prin afirmațiile noastre, pe cei care acum și-au venit în fire și doresc să se întoarcă la Hristos prin pocăință, cu nădejdea că vor fi și ei din nou primiți, precum fiul cel risipitor.

 

IV.Ce spun Sfinții Părinți despre pecetea lui Antihrist. Pecetea va fi pusă în vremea în care va stăpâni Antihrist

 

Sfântul Efrem Sirul

 

Sfântul Efrem Sirul ne arată că pecetea lui Antihrist (numit și „cumplit balaur”) va fi pusă într-o perioadă de strâmtorare, sub comanda lui Antihrist și a slujitorilor săi, după ce acesta se va arăta în lume. Am extras câteva fragmente:

 

„Cum voi putea eu, Efrem cel prea mic, şi păcătos, şi plin de greşeli, să spun cele mai presus de puterea mea? Dar, de vreme ce Mântuitorul, prin a Sa milostivire, pe cei necărturari i-a învăţat înţelepciunea şi pe credincioşii cei de pretutindeni i-a luminat, şi pe a noastră limbă o va lumina cu îndestulare spre folosul şi zidirea, şi a mea, a celui ce zic, şi a tuturor ascultătorilor.

Şi voi grăi întru dureri şi voi spune întru suspine pentru sfârşitul lumii acesteia de acum şi pentru cel prea fără de ruşine şi cumplit balaur (Antihristul), cel ce va să tulbure pe toate cele de sub cer şi să bage teamă şi împuţinare de suflet şi cumplită necredinţă în inimile oamenilor şi să facă arătări şi semne şi înfricoşări, încât de ar putea, să amăgească şi pe cei aleşi, şi pe toţi să-i înşele cu mincinoase semne şi cu năluciri de arătări, care se vor face de către dânsul (Matei 24, 25). După îngăduinţa Dumnezeului Celui Sfânt, va lua stăpânire ca să înşele lumea, fiindcă s-a înmulţit păgânătatea lumii, şi pretutindeni, tot felul de lucrări rele se lucrează.”

[…]

Și nu va fi în vremea aceea, când va veni balaurul, slăbire pe pământ, ci necaz mare, tulburare şi amestecare, morţi şi înfometaţi întru toate marginile pământului.”

[…]

„Căci în acest fel va face tiranul, ca toţi să poarte pecetea fiarei când va veni în vremea sa, la plinirea vremurilor; să amăgească cu semne pe toţi, şi apoi aşa să cumpere aceştia bucate şi tot felul de trebuinţe; şi să pună povăţuitori [cârmuitori] de popor, ca toţi să săvârşească porunca lui.

Luati aminte fratii mei, la covarsirea fiarei si mestesugirile vicleniei, cum de la pantece isi incepe lucrarea: ca după ce se va strâmtora cineva de lipsa de bucate, sa fie silit a primi pecetea aceluia, paganescul chip, dar nu peste toate madularele trupului, ci peste mana dreapta, asijderea si pe frunte, ca sa nu aiba putere omul a se pecetlui cu mana dreapta cu semnul Sfintei Cruci, iar pe frunte nicicum a se insemna cu Sfantul Nume al Domnului nici cu Preaslavita si Cinstita Cruce a lui Hristos  Mantuitorului nostru. Ca stie ticalosul ca daca se va pecetlui cineva cu Crucea Domnului se risipeste toata puterea lui, si pentru aceasta pecetluieste dreapta omului, ca aceasta este care pecetluieste toate madularele noastre. Asemenea si fruntea, care este ca un sfesnic ce poarta pe fata faclia luminii, adica semnul Mantuitorului nostru.”

extrase din anexele editoriale din vol. Sfântul Teofilact al Bulgariei, Tâlcuirea sfintei Evanghelii de la Matei, ed. Sophia, Bucureşti, 2007, pp. 437-443

 

Sfântul Ierarh și Mucenic Ipolit

 

Sfântul Ipolit al Romei arată care sunt etapele venirii lui Antihrist în lume, după Cartea Apocalipsei și a Proorocului Daniel. Astfel:

  • Antihristul la început se va arăta binevoitor, dorind să îi înșele pe toți.
  • Oamenii înșelați de virtuțile lui mincinoase vor dori să îl facă împăratul lor.
  • Va fi prefăcut și inițial va refuza să fie numit împărat, dar în cele din urmă va accepta.
  • După ce va fi numit împărat va porni război și va zidi templul Ierusalimului.
  • Apoi Antihrist se va arăta tiran și necruțător. În acest timp va fi o mare strâmtorare și foamete cum nu a mai fost pe pământ, iar ticălosul va înmulți minunile mincinoase pentru a-i înșela în continuare pe oameni.
  • După aceea va trimite soli peste tot pământul, ca toată lumea să i se închine. Va începe să îi pecetluiască pe oamenii care i se vor închina din cauza amăgirilor și a foametei. Din momentul pecetluirii cu 666 nu va mai exista pocăință.
  • Cei care nu vor dori să primească pecetea lui Antihrist se vor ascunde în munți și în crăpăturile pământului.
  • Antihrist va trimite diavolii care vor lua chip de îngeri de lumină pentru a-i aduce în fața lui pe cei care s-au ascuns și nu au primit pecetea. Unii vor fi convinși și vor primi pecetea, iar cei care vor refuza vor fi chinuiți și omorâți, devenind mucenici.
  • Această domnie a lui Antihrist va fi de trei ani și jumătate și va fi însoțită de chinuri și dureri cumplite peste tot pământul. Tot în acest răstimp de trei ani și jumătate Sfinții Enoh și Ilie vor demasca înșelăciunile lui Antihrist, iar acesta îi va ucide cu sabia.
  • Din cauza strâmtorărilor, cei care au primit pecetea nu vor găsi nicăieri alinare, dar pentru cei aleși se vor scurta acele zile. Hristos va veni cu slavă la a doua Sa venire și îl va pedepsi pe tiran în focul cel veșnic, iar drepții se vor bucura împreună cu El în veci.

 

Ttrebuie menționat că  în dezvoltarea acestui subiect se pare ca s-ar face o identificare între Antihrist si diavol, însă nu este vorba de asa ceva. Întrucât Antihristul actioneaza ca un instrument orb si cu totul daruit Satanei, autorul vorbeste de Antihrist ca si cum ar vorbi de satana insusi, fapt ce reprezinta acealasi lucru.

Iată mai jos ceea ce a proorocit Sfântul Ipolit despre Antihrist:

 

La inceput se va arata bland, plin de dragoste, linistit, evlavios, plin de pace, urator al nedreptatii, cu sila de daruri si potrivnic idolatrieiVa spune ca ii face placere sa mediteze asupra Sfintelor Scripturi, ca ii va cinsti pe preoti, va cinsti batranetea, ca nu va accepta desfraul, curvia, ca ii este sila de adulter si nu va da atentie acuzelor (impotriva altora), nu va accep­ta juramintele, va fi iubitor de straini, prietenul celor nevoiasi si milostiv. Va face indemnuri la dragoste si nu va avea in general bogatie.

Toate aceste le va face ca un viclean si prefacut, voind sa-i insele pe toti pentru a-l face imparatul lor. Cand multimile oamenilor vor vedea atatea virtuti si lucrari uimitoare, vor fi toti de acord  intr-un singur glas, sa-l declare imparat, spunandu-si intre ei: „Mai este cineva in generatia noastra atat de bun si de drept?” El va fì pretuit in special de neamul evreilor, pentru ca se asteapta sa-l vada imparat. Vor veni asadar toti la el pentru a-i spune: Toti vom asculta de tine. Toti avem incredere in tine. Te vom recunoaste ca cel mai drept de pe tot pamantul. Toti nadajduim sa ne mantuim prin tine. Prin tine am acceptat de altfel sa luam niste hotarari drepte de nezdruncinat.

La inceput, insa, din viclenie, omul minciunii si faradelegii nu va accepta o astfel de slava la adresa lui. Oamenii vor insista, rugandu-l sa primeasca titlul de rege, iar el in cele din urma va accepta. Dupa aceasta insa isi va vadi mandria, cel bland va deveni iute la manie, cel care cauta dragostea se va dovedi lipsit de indurare, cei smerit la cuget va deveni mandru si inuman, cel care ura nedreptatea ii va prigoni pe cei drepti.

Ridicat la demnitatea imparateasca, va face razboi. Apoi va zidi templul Ierusalimului, pe care il va termina foarte repede si il va da iudeilor. Apoi se va arata atat de mandru, incat se va inalta deasupra a toate si a tuturor si va profera hule la adresa lui Dumnezeu, crezand ticalosul despre sine ca este imparat vesnic a toata lumea, neintelegand nenorocitul ca imparatia lui va fi desfiintata repede si ca il va cuprinde focul ce ii este pregatit lui si tuturor celor cel asculta si lucreaza pentru el.

Acum fiti atenti, voi, fratii mei, cei care Il iubiti  pe Dumnezeu, ce mare stramtorare va domni in zilele acelea. Va fi cum n-a mai fost niciodata de cand este  lumea si nici nu se va mai repeta. Stramtorarea aceasta va fi numai in acei ani.

Atunci omul faradelegii se va aseza deasupra conducatorilor lumii si nu se va mai purta ca un om evlavios, ci va aparea tuturor si in orice imprejurare dur, naprasnic, manios, furios, cumplit, nestatornic, dezgustator, odios, respingator, fiara neimblanzita, mandru, detestabil, viclean. Se va stradui sa arunce in groapa pieirii tot neamul omenesc si isi va inmulti ticaloasele lui minuni… Iar oamenii, vazand tot ce va face el, vor fi inselati… Dupa toate acestea, cerul nu isi va mai da racoarea sa. Norii nu vor mai aduce ploaie. Pamantul va refuza sa-si dea rodul sau, marea va deveni murdara, raurile vor seca, pestii marilor vor muri, iar oamenii vor pieri de foame si sete. (…)

Apoi ticalosul isi va trimite solii in fiecare tinut, chemand lumea sa i se inchine, promitandu-le ca le va da grau, vin si multa bogatie. Toti vor merge la el datorita foametei si i se vor inchina. Atunci acela ii va insemna pe mana dreapta si pe frunte, pentru ca nimeni sa nu isi mai faca cinstita Cruce cu mana dreapta la frunte, fiind legata astfel de semnul fìarei pus pe ea. Practic, din acel moment al primirii semnului, nu vei mai putea face cruce pe nici o parte a trupului, caci el va apartine cu totul inselatorului. Un astfel de om va fi rob si sclav al aceluia, pentru el nemaifiind cu putinta pocainta. Cel ce va primi semnul se va da pe sine pieirii, rupandu-se si de Dumnezeu, si de oameni. Inselatorul va oferi in schimb ceva alimente drept rasplata pentru primirea pecetii sale ticaloase si dezgustatoare. Pecetea ticalosului de pe mana dreapta si frunte va fi numarul 666. Cred, insa nu stiu cu siguranta, intrucat in spatele numarului 666 se pot afla multe nume, ca pecetea aceasta va insemna APNOYME (Se translitereaza din greaca ARNOYMAI si se citeste ARNUME. In greaca, verbul αρυ-oύπαι (arnume) are sensul de a nega, refuza, a te lepada [n.tr.] ) (ARNUME), fìind echivalentul numarului 666. (Fiecarei litere ii corespunde o cifra A=l, P=100, N=50, O=70, Y=400, M=40, E=5. Suma lor face 666). Acest nume constituie doar o presupunere, avand in vedere ca la inceput, in timpul prigoanelor, vrajmasul, prin slugile lui din randul idolatrilor, le adresa martirilor lui Hristos acest indemn: Leapada-te de Dumnezeul tau rastignit!

Un astfel de lucru se va petrece si cu pecetea uratorului binelui. Semnificatia lui va fi in realitate ARNUME (ma lepad, il tagaduiesc, refuz) pe Facatorul cerului si al pamantului. Ma lepad de botez. Refuz sa mai aduc slava lui Dumnezeu, devin adept al tau (al Satanei) si in tine cred. Acest fapt al tagaduirii va fi prorocit de profetii Enoh si Ilie care vor spune:

Sa nu va lasati convinsi de cel ce va veni sub chip de prieten, intrucat el este vrajmasul, potrivnicul  stricatorul celor bune, adica fiul pierzarii. El nu vrea decat sa va insele. Pentru refuzul vostru va va omori injunghiindu-va cu sabia lui. Luati aminte si fiti atenti la inselaciunea vrajmasului.

Bagati de seama, asadar, la felul in care unelteste ticalosul, ca sa intunece pentru totdeauna mintea omului. Antihristul va incerca sa-i arate pe demoni ingeri de lumina, fiind scosi la iveala armate intregi de demoni. El va arata cum chipurile se inalta singure la cer, in sunet puternic de trambite, in ovatii si nemaiauzite cantari. Mostenitorul intunericului se va arata stralucitor ca o lumina. El va porunci demonilor ce vor lua chip de ingeri sa duca la indeplinire cu cutremur voia sa. Va trimite in munti, in pesteri si in gaurile pamantului cete de demoni sa-i caute pe cei care au evitat sa i se inchine si s-au ascuns acolo. Pe acestia ii vor aduce in fata lui spre inchinare. Pe cei care se vor lasa convinsi ii va pecetlui cu pecetea sa, iar pe cei ce vor refuza sa se inchine, ii va omora, supunandu-i unor pedepse neinchipuit de aspre, la chinuri infricosatoare prin felurite metode. Tot ce se va petrece atunci va fi cum n-a mai fost vreodata, cum nu s-a mai auzit si nu s-a mai vazut de cand e lumea.

Fericiti cei care il vor birui pe tiran. Vor fi mai slaviti si mai mari decat cei dintai martiri. Se vor arata mai mari decat ei. Intaii martirii i-au biruit pe aghiotantii diavolului. De ce laude nu vor fi vrednici si ce cununi de mare pret nu vor primi de la Imparatul Hristos martirii de la sfarsit, ce se vor lupta cu diavolul insusi, adica cu Antihristul, fiul pierzarii?

Haideti sa ne intoarcem la sirul povestirii noastre. Cand oamenii de atunci vor lua pecetea, insa nu vor afla hrana si apa fagaduita, vor veni la Antihrist si ii vor zice plini de durere: „Da-ne sa mancam si sa bem ceva, intrucat ne sfarsim in tot felul de nevoi. Porunceste cerului sa dea ploaie. Indeparteaza de la noi fiarele ce ne ucid…” Atunci, ticalosul, plin de toata neomenia, batjocorindu-i si ironizandu-i, le va zice: „Cerul nu vrea sa dea ploaie. Pamantul nu vrea sa-si dea roadele sale. De unde sa va dau eu mancare?”

Atunci, auzind cuvintele ticalosului acestuia, oamenii grozav de saraciti vor intelege ca au de a face cu vicleanul diavol. Vor plange cu durere si vaiet, isi vor lovi capetele, isi vor smulge parul din cap, isi vor zgaria fata cu unghiile si vor spune unul catre altul : Vai, ce nenorocire a venit peste noi! Ce lucru cumplit am putut sa facem! La ce schimb ticalos ne-am angajat! Cat de mare a fost caderea noastra! Cum am fost inselati de inselatorul, indreptandu-ne spre el? Cum in timp ce ascultam Scripturile, nu am vrut sa le intelegem?”

Atunci, cei ce vor fi legati de cele lumesti si robiti de poftele veacului acestuia pacatos, ale acestei vieti trecatoare, vor fi dusi la diavolul si vor fi pecetluiti. Cei care asculta insa Sfintele Scripturi,  tinandu-le in mainile lor spre cercetare si bagandu-le bine in mintea lor, acestia vor scapa de inselare. Vor intele­ge uneltirile Antihristului si trufia inselaciunii lui si se vor ascunde in munti si in gaurile pamantului, unde, cu lacrimi si cu inima zdrobia vor cauta pe Domnul Cel iubitor de oameni, singurul Care ii va putea scoate din cursele demonilor. Domnul ii va scapa pe cei credinciosi de smintelile cele cumplite ale Antihristului acoperindu-i in mod nevazut cu dreapta Sa cea ocrotitoare pe cei care vor nadajdui si vor cere dupa cuviinta mila Lui.

[…]

Toti vor incerca sa scape de chinurile la care ii va supune vrajmasul diavol, insa nu vor putea, din pricina semnului de pe trupul lor (pecetii lui), care ii va vadi in orice loc. Din afara vor fi inconjurati asadar de teroare si infricosari de tot felul, iar din interior, tot de frica si groaza, ziua si noaptea. In piete si in case vor fi cadavre si va domni foametea si setea. Pretutindeni se va auzi planset si vaiet…

Atunci insa, Dumnezeu Cel indurat, plin de iubire de oameni, nu va lasa fara mangaiere sarmanul neam omenesc. Acele zile ale celor trei ani si jumatate vor fi scurtate, fiind desfiintata in final imparatia Antihristului celui inselator. Totul se va petrece atat de repede, cat ai clipi din ochi. Chipul acestei lumi de astazi va dispare si va fi desfiintata stapanirea oamenilor, cele vazute astazi de noi pierind dintr-o data. Dupa ce vor avea loc toate acestea pomenite iar saptamana anilor se va injumatati, aratandu-si «uraciunea pustiirii», adica nelegiuirea antihristica de care vorbeste profetul Daniil, si dupa ce inaintemergatorii Domnului isi vor fi implinit misiunea, apropiindu-se deja sfarsitul lumii, ce va mai fi atunci de asteptat decat venirea Domnului nostru Iisus Hristos, Cel in Care ne-am pus nadejdea?

Acesta ii va judeca pe toti cu dreptate, dup ce va avea loc mai intai invierea tuturor…Atunci va fi adus inaintea Lui fiul pierzarii, impreuna cu slujitorii lui, pentru a fi dati pedepsei vesnice din intunericul cel mai din afara…»

-din Tâlcuiri la Apocalipsă, vol III, Arhimandrit Evsevios Vittis, ed. Egumenița 2011

 

O altă versiune a pasajului legat de pecetluire din cadrul aceleiași proorocii a Sfântului Ierarh și Mucenic Ipolit, arată de asemenea că pecetea va fi pusă în vremea în care va stăpâni Antihrist:

 

„Atunci se vor duce toţi către dânsul (Antihrist) şi-i vor zice: am auzit că eşti mare împărat şi veseleşti pe toţi slujitorii tăi, pentru aceasta am venit, ca să ne închinăm ţie, spre a ne hrăni, că pierim de foame. Atunci le va zice înşelătorul: veniţi să vă punem pecetea (666) pe mâna dreaptă şi pe frunte şi vă voi da oricâte voiţiPentru aceasta va pecetlui dreapta omului, ca să nu mai poată face cu mâna semnul cinstitei Cruci şi să fie al lui desăvârşit. Se vede că numai cu câte o literă are să fie însemnată în pecetea lui antihrist pentru fiecare cuvânt, care va fi zis al lepădării de Dumnezeu. Iar aceia, necunoscând înşelăciunea lui, vor sta ca să-i pecetluiască pe mâna dreaptă şi pe frunte. Iar pecetea lui va avea numărul 666, după mărturisirea Sfântului Ioan Evanghelistul. Şi îi va face pe cei mari şi pe cei mici bogaţi, va slobozi pe cei ce sunt în robie, ca pe mulţi să-i amăgească, şi nimeni nu va putea să vândă, sau să cumpere, fară numai aceia care vor avea semnul şi numărul fiarei sau numărul numelui fiarei.

«Aici este înţelepciunea. Cel ce are minte, socotească numărul fiarei; că nume de om este şi numărul ei este 666».

Iar înţelesul peceţii va fi aşa: Mă lepăd de Făcătorul cerului şi al pământului, mă lepăd de Sfântul Botez, mă lepăd de a sluji lui Hristos şi mă fac rob al tău; mă lepăd de împărăţia cerului şi iubesc muncile cele veşnice; mă lepăd de Sfânta Cruce şi primesc pecetea ta. Acestea vor fi scrise în pecetea înşelătorului antihrist. Care nu va voi să primească pecetea lui, va primi moartea din mâinile lui.

«Fericit va fi cel ce va răbda în acea vreme, căci se va mântui şi cu mucenicii cei mari va fi», după cum zice Domnul, în Evanghelia de la Matei: «Cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui». Şi Sfântul Ioan Evanghelistul zice în Evanghelia sa: «Unii ca aceia mari se vor chema».

După acestea, antihrist va preface pe diavoli în chip de îngeri străluciţi şi mulţime multă de draci va pune ca să-l laude şi să-l slăvească, zicând: «Mare este împăratul vremii de acum, mare este stăpânirea şi domnia lui, cine este dumnezeu şi cine este domn afară de acesta? Acesta este dumnezeu. Veniţi de vă închinaţi lui, veniţi de credeţi lui!»

Pentru aceasta ne porunceşte Domnul în Sfânta Evanghelie de la Matei, zicând: «Căutaţi să nu vă înşele cineva pe voi». Şi atâta se va mândri înşelătorul, că va face multe feluri de năluciri cu vrăji şi cu farmece şi se va arăta prefacându-se că se suie la cer şi-l vor lua dracii şi-l vor purta prin văzduh. Apoi va face, cu năluciri, că omoară şi înviază, făcând pe slujitorii lui a face cele poruncite cu multă frică şi cutremur. Atunci va trimite prin munţi, prin peşteri şi prin crăpăturile pământului pe dracii lui, spre a căuta pe cei fugiţi şi ascunşi de frica lui, cei care nu au voit să se pecetluiascăŞi dacă vor veni pentru a se pecetlui, bine, iar de nu, cu atâtea pedepse îi va munci, de care nu s-au mai pomenit şi nici nu s-au mai auzit în veac. Căci cu aşa de cumplite munci îi va munci, încât numai de s-ar gândi cineva la ele, cu totul s-ar înfricoşa şi cutremura.

Fericiţi vor fi aceia, care vor birui pe nelegiuitul antihrist, că aceşti mucenici se vor cinsti cu mult mai mult decât cei dintâi mucenici. Pentru că cei mai dinainte mucenici au biruit pe slujitorii lui antihrist (oameni), iar aceştia îl vor birui pe însuşi antihrist (Satana). Atunci toţi, care se vor arăta slujitori râvnitori ai lui Hristos, se vor cinsti şi se vor încununa de înseşi mâinile lui Hristos, Dumnezeu Atotţiitorul.

– din: Monahul Zosima Pascal, Sfârşitul omului, Editura Credinţa Strămoşească, 1998, pp. 111-113

Timp de trei ani și jumătate Sfinții Prooroci Ilie și Enoh vor propovădui în lume, avertizând oamenii să nu primească pecetea blestematului Antihrist. Despre propovăduirea lor tot Sfântul Ipolit spune următoarele:

 

«Sfanta Scriptura vorbeste de doua veniri ale lui Hristos, Mantuitorul nostru. Prima, cea dupa trup, a avut loc fara sa I se aduca vreo cinstire, aratandu-Se cat se poate de smerit. Cea de a doua venire a Lui va fi intru slava, cand Se va arata din cer cu putere dumnezeiasca, inconjurat de ingeri si de toata slava cereasca. Prima Sa venire l-a avut ca inaintemergator pe Ioan Botezatorul. Cea de a doua venire, atunci cand va veni intru slava, va avea ca inaintemergatori pe Enoh, pe Ilie si pe Ioan Teologul. Ia aminte la iubirea de oameni a lui Hristos, Care se intereseaza de oameni, revarsandu-si mila asupra neamului omenesc si in acele vremuri din urma, intrucat nici atunci nu ne va lipsi de profeti. (…)

Hristos ii va trimite profetii Sai ca sa ne invete, sa ne aduca la cunostinta cele trebuitoare si sa ne intoarca de la lucrarea Satanei in urma aparitiei Antihristului. Acest lucru ne este spus cu anticipare prin profetul Daniel:

„Si va intari fagaduinta la multi o saptamana, si in mijlocul saptamanii va inceta jertfa si turnarea, si in Biserica (Sfanta) va fi uraciunea pustiirilor, si pana la Sfarsitul vremii nu va inceta pustiirea” (Daniel 9, 27).

Saptamana la care face referire profetul inseamna cei sapte ani care se vor derula la sfarsitul veacurilor. Cei doi profeti impreuna cu Ioan vor avea la dispozitie jumatate din aceasta saptamana de ani pentru a denunta in toata lumea stapanirea Antihristului. O mie doua sute saizeci de zile vor propovadui in lume. Imbracati in haine de par, adica in hainele cernite ale durerii si pocaintei. Ei vor face minuni nemaiintalnite, cu nadejdea ca in felul acesta vor mai inmuia inima oamenilor pentru a se intoarce prin pocainta de la o viata ce va atinge culmea faradelegii si necinstirii lui Dumnezeu.

„Si de va vrea cineva sa-i vatame pe ei, foc iese din gura lor si mistuie pe vrajmasii lor; si de va vrea cineva sa-i vatame pe ei, asa trebuie acela sa se omoare. Acestia au putere a inchide cerul, ca sa nu ploua ploaie in zilele prorociei lor si putere au peste ape a le intoarce in sange si a bate pamantul cu toata rana, ori de cate ori vor voi” (Apocalipsa 11, 5-6).

Iar dupa ce vor propovadui toate acestea vor cadea sub lovitura de sabie a diavolului. In acest fel se va implini lucrarea marturisirii lor, dupa cum spune profetul Daniil, care a prevestit ca fiara ce va iesi din adanc se va lupta cu Enoh, cu Ilie siIoan, biruindu-i si omorandu-i, intrucat au refuzat sa aduca slava diavolului. Refuzul lor va insemna ca se vor opune acelui corn mic vazut de Daniil in vedenia sa despre fiara (si care reprezinta un anumit imparat fioros, dur si tiranic; Sfantul Ipolit vede in acesta pe Antihrist). Acel imparat isi va inalta cornul (fruntea) cu inima cuprinsa de mandrie, adica se va inalta pe sine insusi, pentru a fi slavit ca dumnezeu, prigonindu-i pe sfinti si proferand hule la adresa lui Hristos.

-din Tâlcuiri la Apocalipsă, vol III, Arhimandrit Evsevios Vittis, ed. Egumenița 2011

 

Sfântul Andrei al Cezareei Capadociei

 

La Sfântul Andrei al Cezareei Capadociei în tâlcuirea Capitolului 11 din Apocalipsă, putem citi despre Sfinții Prooroci Enoh și Ilie ce vor întoarce pe mulți care au fost la început amăgiți de Antihrist, prin propovăduire și prin semnele și minunile pe care aceștia le vor lucra. Dumnezeu va îngădui toate cele ce se vor petrece și prin purtarea Sa de grijă va face în așa fel încât nimeni să nu aibă îndreptățire dacă a acceptat pecetea nelegiuitului Antihrist.

 

(stihurile 3, 4) Și voi da putere celor doi martori ai mei și vor prooroci, îmbrăcați în sac, o mie și două sute șaizeci de zile.” Aceștia sînt cei doi măslini și cele două sfeșnice care stau înaintea Domnului pământului.

Prin acești „doi martori”, mulți dascăli i-au înțeles pe Ilie și Enoh, căci ei vor lua semne de la Dumnezeu să proorocească la sfârșitul lumii timp de trei ani și jumătate, fiecare an socotindu-se de 360 de zile. Iar prin îmbrăcarea în sac, arată tânguirea și multa plângere pentru cei călcați și amăgiți de înșelarea lui Antihrist. Pe aceștia, Zaharia Proorocul i-a asemănat cu  doi măslini și cu două sfeșnice, pentru că ei aduc hrana lumii celei înțelegătoare, prin untdelemnul faptelor bune plăcute lui Dumnezeu.

(stihurile 5, 6) Și, dacă voiește cineva să-i vatăme, foc iese din gura lor; deci, dacă ar voi cineva să-i vatăme, acela va trebui ucis. Aceștia au puterea să încuie cerul, ca ploaia să nu plouă în zilele proorociei lor, și putere au peste ape să le schimbe în sânge și să bată pământul cu orice fel de bătaie, ori de cîte ori vor voi.

„Si de va vrea cineva să le facă rău […]” / O, minunată facere de bine a lui Dumnezeu! – fiindcă El aduce leacul întocmai potrivit cu rana. Căci – așa cum hristosul cel mincinos (Antihrist) va lua toată puterea diavolului și va fi cel ma slăvit dintre toți vrăjmașii și fermecătorii, întru toate semnele și minunile mincinoase – tot astfel Dumnezeu îi va înarma pe Sfinții aceștia doi cu puterea adevăratelor semne și minuni, care, prin adevăr și lumină, vor vădi minciuna și întunericul, adică îi vor întoarce pe cei rătăciți cu cuvântul învățăturii sau cu bătăile muncilor: nu vor da ploaie, îi vor bate cu foc și cu schimbarea stihiilor și cu alte semne. Iar pe amăgitorul (Antihrist) îl vor face cunoscut și acesta nu îi va putea vătăma pînă nu își vor împlini proorocia.

[„Foc iese din gura lor și-i mistuie pe vrăjmașii lor […] / La aceasta, Sfântul Ambrozie zice așa: „Din gura lor, iese foc și-I nimicește pe vrăjmași, căci Duhul Sfânt grăiește prin gura sfinților (Matei 10:20).”]

(stihurile 7, 8) Iar când vor isprăvi cu mărturia lor, fiara care se ridică din adînc va face război cu ei, și-i va birui și-i va omorî. Și trupurile lor vor zăcea pe ulițele cetății celei mari, care se cheamă duhovnicește „Sodoma” și „Egipt”, unde a fost răstignit și Domnul lor.

Despre mărturie spune că va fi făcută pentru întoarcerea celor înșelați de „fiară” adică de Antihrist, care va ieși din locuri întunecoase și din prăpăstiile pământului (acolo unde este diavolul osândit la muncă). [Fiara] îi va omorî pe Ilie și pe Enoh după slobozenia lui Dumnezeu și le va lăsa trupurile neîngropate în Ierusalimul cel vechi și răzvrătit, unde a pătimit și Iisus Hristos. Pentru că Antihristul aici își va pune scaunul împărătesc, după asemănarea lui David. Căci David L-a avut ca urmaș după trup pe Hristos, adevăratul nostru Dumnezeu, ca prin aceasta să se arate că Hristos este Cel care împlinește cuvîntul proorociei, precum zice „Ridica-voi cortul lui David cel căzut și cele surpate ale lui iarăși le voi zidi” (Amos 9:11). Iar Iudeii cei amăgiți vor tîlcui aceasta pentru venirea Antihristului.

-din „A Sfântul Andrei, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, Tîlcuire la Apocalipsă, adică la descoperirea Sfîntului Apostol și Evanghelist Ioan Bogoslovul (Teologul) împodobită cu felurite însemnări din mai mulți Sfinți Părinți”; îndreptarea tălmăcirii și notele: Florin Stuparu, ediția a doua, ed. Sophia 2016

 

În tâlcuirea Capitolului 13 din Apocalipsă Sfântul Andrei al Cezareei, pomenindu-l pe Sfântul Irineu de Lyon, arată că Antihrist va avea un înaintemergător, care îl va imita în mod mincinos pe Sfântul Ioan Botezătorul.

 

(stih 11) Am văzut apoi altă fiară, ridicîndu-se din pămînt, și avea două coarne asemenea mielului, dar grăia ca un balaur.

Unii înțeleg că „fiara” aceasta este Antihristul. Altora li se pare că e Satana și socotesc că cele „două coarne” ale lui ar fi ale lui Antihrist și ale unui prooroc mincinos. Iar noi socotim (după Irineu) că, într-adevăr, fiara aceasta de acum va fi un prooroc mincinos, care „va ieși din pămînt”, adică din viața cea pămîntească și care se tîrăște pe pămînt. Se zice că va avea „două coarne asemenea cu ale mielului” pentru că, sub piele de oaie, va tăinui sălbăticie de lup ascunsă și mohorîre. Căci la început va arăta un chip de creștinătate. Sfîntul Irineu al Lyonului spune că acesta este sluga ajutătoare lui Antihrist și proorocul lui mincinos, care va primi puterea de a face semne și minuni, înaintea lui Antihrist, gătindu-i acestuia calea cea ducătoare la pieire. Și zice că acesta va grăi „ca un balaur”, de vreme ce le va face și le va grăi pe cele ale diavolului celui începător de răutate.

(stihurile 12, 13) Și toată stăpînirea celei dintîi fiare o are în mînă, în fața ei. Și face pămîntul și pe locuitorii de pe el să se închine fiarei celei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată. Și face semne mari: chiar și foc face să se pogoare din cer pe pămînt, înaintea oamenilor.

Acel înaine-mergător al potrivnicului lui Hristos, Antihrist, le va face pe toate prin farmece și năluciri, spre amăgirea oamenilor, ca să li se pară că Antihrist este Dumnezeu, mărturisit fiind de lucrătorul unor astfel de minuni. Acesta îl va urma întru toate pe Ioan Botezătorul, cel care i-a adus la Mîntuitorul pe cei ce au crezut, dar spre înșelarea oamenilor cărora, deși vor fi în rătăcire, le va spune că urmează adevărului. Căci nu este de mirare de-i va face pe oamenii cei orbiți cu înșelăciunea să vadă pogorîndu-se foc din cer, ca și în istoria lui Iov, cînd s-a pogorît foc și a ars dobitoacele lui după îngăduință lui Dumnezeu și după lucrarea Satanei. (Iov 1:16).

Iar vindecarea rănii fiarei zicem să fie păruta unire pentru scurtă vreme a împărăției celei împărțite; sau, îndreptarea de către Antihrist, pentru puțină vreme a stăpînirii lui Satan, stricate prin crucea Domnului; sau învierea amăgitoare a vreunuia ce va muri dintre ai lui Antihrist.

ibidem

 

Acest prooroc mincinos îi va face pe oamenii amăgiți să se închine „chipului fiarei” adică chipului lui Antihrist, cărui chip îi va da puterea să grăiască prin minuni vrăjitorești și va putea și să-i omoare pe cei care nu i se vor închina. Apoi va lua parte la însemnarea celor amăgiți cu semnul fiarei, pe mâna dreaptă și pe frunte. Cei care nu vor primi pecetea vor suferi lipsuri și mulți vor muri din lipsa celor necesare traiului.

Trebuie să precizăm că în versiunile mai vechi ale Bibliei, de la 1914 și de la 1688, la versetul 16, Capitolul 13, este folosită expresia „Și face pre toți…”, nu „Și -i silește pe toți…”. Dacă urmărim cu atenție vedem că Sfântul Andrei al Cezareei nu vorbește nici el de vreo silire, chiar folosește în repetate rânduri verbul „a face”, de multe ori cu sensul că îi va amăgi, îi va înșela.

 

(stih 14) Și-i amăgește pe cei ce locuiesc pe pămînt prin semnele ce i s-a dat să le facă înaintea fiarei,

„Și-i amăgește pe cei ce locuiesc pe pămînt […]” / Îi va înșela pe cei cărora le place pururea viața pămîntească, căci pe cei cu viață în cer nu-I amăgește mintea, fiind întăriți întru înainte-vestirea venirii lui.

(stihurile 14-17) zicînd celor care locuiesc pe pămînt să facă chip fiarei care a fost rănită cu sabia, și a rămas în viață. Și i s-a dat ei să insufle duh chipului fiarei, așa încît chipul fiarei să și grăiască. Iar pe cîți nu se vor închina chipului fiarei, va avea putere ca să-i ucidă. Și-i silește face (n.n) pe toți – pe cei mici și pe cei mari, pe ce cei bogați și pe cei săraci, pe cei slobozi și pe cei robi – ca să-și pună semn pe mîna lor cea dreaptă sau pe frunte. Încît nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decît numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei.

„[…] ca să și grăiască chipul fiarei.” / Apolonie și alții spun că dracii au grăit de multe ori cu puterea farmecelor prin chipuri, și prin idoli săpați, și prin lemne, și prin apă și prin trupuri moarte, precum a făcut și Simon Vrăjitorul înaintea Romanilor și a marelui Petru. Iar Apostolul i-a vădit rătăcirea, arătînd că a săvîrșit învierea în chip mincinos, căci el (Petru) l-a înviat pe acel mort cu adevărat, pentru a dovedi că morții se vor scula. (Scolie: Apolonie a fost un filosof în Alexandria.)

Deci așa se zice că va face și ispravnicul și înainte-mergătorul lui Antihrist, prin lucrarea diavolului, încît va grăi chipul fiarei întru arătare mincinoasă. Și-i va omorî pe cei ce nu se vor închina fiarei, Și se va nevoi să pună peste toți numele cel pierzător al potrivnicului și înșelătorului: pe mina lor cea dreaptă, ca să taie lucrarea celor drepte și bune; iar pe frunte, pentru a-i învăța pe cei amăgiți să fie îndrăzneți întru înșelăciune și întru întunecare. Dar numele [Antihristului] nu va fi primit de cei însemnați pe față cu lumina cea dumnezeiască. Și numele fiarei se va vesti peste tot celor ce vor cumpăra și celor ce vor vinde, încît cei ce nu-l vor primi vor suferi moarte cumplită, din lipsa celor trebuincioase.

ibidem

 

Tot Sfântul Andrei al Cezareei Capadociei arată că numărul fiarei, „numărul omului”, este numărul numelui cel pierzător al Antihristului, pe care Sfântul Evanghelist Ioan nu l-a trecut în cartea cea dumnezeiască și apoi, pomenind pe Sfântul Ipolit și alți tâlcuitori ai Apocalipsei, dă câteva exemple de nume de persoană care ar putea avea asociat numărul 666. De asemenea, face precizarea că, și prin numele pe care îl va purta, omul nelegiut care va fi Antihristul, va căuta să îl imite în mod hulitor și mincinos pe Mântuitorul Hristos.

 

Știinta cea dovedită a acestui număr, precum și a tot ceea ce s-a scris despre el, o va descoperi vremea și nevoința celor înțelepți și treji. Căci, dacă ar fi fost nevoie cu adevărat ca noi să cunoaștem acest nume, Ioan, cel ce l-a văzut, ni l-ar fi descoperit, însă darul lui Dumnezeu n-a voit să se scrie în cartea dumnezeiască numele lui cel pierzător.

Iar dacă se cercetează, multe nume se pot afla (după Ipolit și alții) care cuprind numărul acesta, și de obște, și deosebite. Astfel (după Ipolit), el este: „Luminat”, „Soare”, „Latinos”: „Benedictus”, care se tălmăcește „binecuvântat”, după urmarea Celui cu adevărat binecuvîntat Hristos Dumnezeul nostru. Iar de obște, ar fi: „rău povățuitor”, „vechi pizmătăreț”, „adevărat pierzător”, „miel nedrept”, nume cu care pretutindeni se va chema din amăgirea celor potrivnice, și mărirea sa îi va fi întru rușinea fărădelegilor.

ibidem

 

Din Cartea Apocalipsei reiese, după cum tâlcuiește și Sfântul Andrei al Cezareei, că pecetea lui Antihrist va fi pusă în vremea când oamenii i se vor închina lui. Va fi adus spre închinare chipul său care va grăi prin nălucire mincinoasă, iar numele pe care îl va purta va fi vestit peste tot celor ce vor cumpăra și celor ce vor vinde, prin urmare pecetea cu numărul numelui fiarei, 666, va fi aplicată oamenilor la vremea când Antihrist va fi descoperit lumii.

 

Editoriale

1 Comment

  1. Domnul Dumnezeu și Maicuta Domnului să ne miluiască în aceste vremuri tulburi. .oamenii sunt nedumeriți, neștiutori iar păstorii tac..și în biserici și în manastiri…ca nu au vorbit despre sinod cretan,ca se supun noilor rânduieli ecumeniste,asta se vede,deja sunt prigoniți dacă îndrăznesc sa spună ceva…dar de ce nu vorbesc,nu lămuresc oamenii despre actele biometrice, despre cardurile digitale ce au apărut și cate vor mai apărea ,fiind premergătoare pecetluirii, asta nu mai pricep…e greu.

Leave a Reply to Teodor Cancel reply

Your email address will not be published.


*