6 mai 2022
Părintele Andrei Cojoacă:
Hristos a înviat!
Toți participanții:
Adevărat a înviat!
Cântări și rugăciuni înainte de începerea conferinței
Părintele Andrei:
Iubiți ortodocși, avem un invitat de seamă în conferința de astăzi, părintele Sava Lavriotul, care va conferenția despre problemele duhovnicești ale momentului și care mi-a acordat onoarea de a deschide această conferință cu un scurt cuvânt introductiv, pe care m-am silit să-l pregătesc și care se referă la vremurile de pe urmă, care sunt vremurile pe care le traversăm în momentul de față. Cuvântul este ziditor, nu neapărat pentru cei care se află pe cale, ci pentru cei care încă nu și-au dat seama de momentul istoric pe care-l traversăm și nu realizează cât de grave sunt lucrurile în momentul de față. Mi s-a părut deosebit de important să mărturisim cu putere, că vremea pe care o traversează omenirea astăzi este vremea de pe urmă. O pleiadă de Sfinți și cuvioși vorbesc despre aceste vremuri, dintre care amintim pe Cuviosul Serafim Rose, pe Sfântul Lavrentie al Cernigovului, pe Sfântul Serafim de Virița, Arhimandritul Averchie Taușev, părintele Justin Pârvu de la Petru-Vodă, părintele Arsenie Păpacioc, părintele Adrian Făgețeanu, marii duhovnici ai noștri și mulți alții: Sfinți de la Mănăstirea Optina, Sfântul Paisie Aghioritul. Nu o să intru în amănunte, ci o să rog fierbinte creștinii să le citească operele și proorocirile, spre a ști ce e de făcut în momentul de față. Este vremea muceniciei, fraților, a mărturisirii fără teamă a adevărului. Deopotrivă, este vremea de pe urmă, vremea apariției prea-spurcatului Antihrist. În cele ce urmează, o să evoc numai câteva lucruri sugestive ale Cuviosului Serafim Rose de la Platina, care ne spune: „Este mai târziu decât credeți. Grăbiți-vă deci ca să faceți lucrarea lui Dumnezeu”. Și în altă parte, spune: „Noi trăim vremurile din urmă. Antihrist este aproape. Părintele Justin Pârvu poate fi urmărit și în scurte filmulețe pe internet, pe youtube. Părintele Justin afirmă într-un scurt filmuleț de pe youtube: „Antihrist este pe teren și lucrează. Nu rămâne decât să fie înscăunat la Ierusalim”.
Părintele Paisie Aghioritul, în cartea „Semnele vremurilor. 666” spunea că se înmulțesc semnele venirii lui Antihrist din Cartea Apocalipsei, din Capitolul 13: „Trebuie să se arate Antihrist. Vremea este foarte aproape și va rupe ușa, așa cum spun Sfinții Părinți. Acest Antihrist va fi crescut în ascuns, adică în anonimat și deodată va apărea. Va fi evreu de neam, va fi iubit de evrei, va face minuni mari, adică semne false, iar oamenii vor fi fermecați de acesta și vor merge orbește după el”.
Vor fi cele mai mari năluciri demonice și înșelări din istoria omenirii, în vremea lui Antihrist. Despre acestea vorbește Sfântul Ignatie Broancianinov în scrierile sale: „Viețuirea după Dumnezeu va fi din ce în ce mai anevoioasă, dar nu imposibilă”.
Celor mai mari ispite le vor urma necazuri și mai mari. Atât de nepregătită este omenirea pentru tăvălugul ce va să vină. Apostazia este și va fi în floare. Păcatele vor întrece orice limită. Omul va trăi foarte departe de Dumnezeu, în plăceri, în desfătări, în curvii, în avorturi, în cele mai mari fărădelegi posibile: pederastia.
O mână de oameni vor ține Ortodoxia la capătul vremii. Ortodoxia va fi în catacombe. Așa ne spune părintele Justin Pârvu în revista „Atitudini”. De asemenea, cuviosul Averchie Taușev și mulți alți cuvioși și Sfinți afirmă că Ortodoxia va fi în catacombe. În „Apostazia și Antihristul în învățăturile Sfinților Părinți”, o carte de referință pe care vă îndemn să o studiați, în capitolul „Chipul Bisericii în vremea din urmă” se spune foarte clar și concis că Biserica nu este acolo unde pare a fi. Tot în acest capitol se spune că toți episcopii vor avea părtășie la erezie, vor fi părtași la erezie, adică vor fi eretici. Și, totodată, în acest capitol se subliniază căderea în erezie a tuturor episcopilor, cu foarte mici excepții, din mila lui Dumnezeu. Se afirmă că în continuare bisericile vor fi pline de oameni, dar acele biserici nu vor avea nicio legătură cu Hristos și că adevărata credință va fi în catacombe. Vremea de pe urmă, dominată de biometrie, de vaccinuri ucigașe, de acte electronice premergătoare peceții lui Antihrist, prin care se avansează către controlul total al individului și anularea tuturor libertăților. Se avansează grabnic spre sclavia lui Antihrist.
Făcând o paranteză: de ce atâtea acte cu CIP astăzi? Ne întrebăm: de ce ni se impun atâtea CIP-uri? Este era CIP-ului. Fraților, ele nu sunt nevinovate și nu sunt lipsite de repercursiuni la nivel duhovnicesc. Toate aceste acte au rolul de a scădea puterea noastră duhovnicească. De aceea diavolul a rânduit aceste acte biometrice, spre a ne pierde puterea sufletului. Și scăzând puterea sufletului, bineînțeles, acesta este punctul în care vrea diavolul să ne aducă. Deci sistemul acesta, care vrea să se instaureze, este un sistem perfect, spune Sfântul Paisie Aghioritul. Vă rog să rețineți: este un sistem perfect. Demonic, dar perfect. Zice cuviosul Paisie Aghioritul: „În spatele sistemului perfect de asigurare computerizată ce se face prin cartela electronică, se ascunde dictatura mondială a lui Antihrist”.
Trebuie să realizăm că în scrierile părintelui Paisie există clar îndemnul acestuia de refuz categoric al noilor documente electronice. Dar să fim foarte clari: ce înseamnă document electronic? Document care este inclus într-un flux electronic, document cu CIP, adică documentul acesta care le va îngloba pe toate, va fi și card de sănătate, și buletin, și pașaport, și toate într-unul singur. Acesta trebuie refuzat categoric de către creștini. Bineînțeles, nu trebuiau primite nici cele de dinainte, dar acesta cu desăvârșire trebuie refuzat. În scrierile sale, cuviosul Paisie Aghioritul spune că după acest pas se va înainta grabnic către pecetluire. Vor spune că și acest sistem este imperfect: cutăruia i s-a spart contul, cutăruia i s-au furat banii din cont, și se va înainta către sistemul perfect de pecetluire cu laser. Deci pecetea satanei din Apocalipsă va fi cu laser, încrustat pe frunte sau pe mâna dreaptă, așa va fi pecetea, fără de care nu vei putea să vinzi sau să cumperi, să faci o tranzacție. Trebuie refuzate cu prețul vieții aceste lucruri pierzătoare de suflet.
Am făcut-o și în trecut, dar o să afirm și acum ceea ce spun mari duhovnici despre vaccinurile actuale. Părintele Justin Pârvu de la Petru-Vodă spune clar: „Nu primiți acest vaccin și nimic din ceea ce vă oferă puterile politice de azi”.
Deosebit de întăritor și de trezitor pentru noi este cuvântul Sfântului Sfințit Mucenic Ermoghen al Tobolsk-ului, care ne spune că acela care respectă chiar și din silă legile statului în vremea lui Antihrist, va cădea în fața lui Dumnezeu don har. Deci nu poți să fii și cu Hristos și cu satana, frate. Ori cu Hristos, ori cu satana. Bisericile oficiale se vor pleca în fața lui Antihrist, ca să fie lăsate în pace, să-și țină rânduielile. Dar aceasta este supunere și recunoaștere a prea-spurcatului. Așa cum am afirmat, ortodoxia va fi în catacombe, în ascuns. Iar în vremea spurcatului Antihrist, după ce acesta va lua puterea politică, de singur conducător peste lume, Ortodoxia va fi în munți, în locuri pustii și în crăpăturile pământului. Lucrurile acestea le afirmă și părintele Justin Pârvu în revita „Atitudini”. Ne-a lăsat moștenire și ne-a spus tuturor acest lucru.
Vremea din urmă, frate creștine, dar vreme de nădejde, și vreme de mântuire, vreme de mucenicie. Așa că silește-te să refuzi toate lucrurile întunericului, silește-te să refuzi pecetea lui Antihrist. Singura ieșire din situație este Hristos. Nu există soluții omenești pentru ceea ce vine peste noi, ne spune părintele Justin Pârvu. Nu căutați soluții omenești, că nu există. Soluția este numai Hristos, trăirea după poruncile lui Dumnezeu.
Creștine, citește Sfinții Părinți, ca să nu te înșeli amarnic. Viețuiește după poruncile lui Dumnezeu, roagă-te lui Dumnezeu cu lacrimi, pocăiește-te cât mai ai timp. Rabdă ispitele groaznice care vor veni peste tine și ia-le ca din mâna lui Dumnezeu, findcă am văzut că a întrebat cineva: cum ne vom mântui în vremea de pe urmă? Numai prin răbdarea ispitelor îți vei mântui sufletul. Răbdarea aceasta trebuie să fie până la capătul vieții. Până la prășit? Nu, ci până la sfârșit. E vreme de mântuire. Nu vă temeți, nu vă întristați, plata este mare. Ești pregătit, creștine, să pierzi tot pentru Hristos? Tot însemnând: poziție socială, avere, tot. Dar vei câștiga Împărăția lui Dumnezeu. Căci totul va porni de la pântece, de la lux, de la bani, de la comoditate, cu care omul contemporan a pactizat. Acestea toate îi vor face pe mulți să se lepede și să ia pecetea Antihristului. Iar cei ce o vor lua, spune Scriptura, vor bea din paharul mâniei lui Dumnezeu și vor arde în iezerul cel de foc în veacul vecilor, cu fiara și cu proorocul mincinos. Nu este de joacă, fraților dar: nădejde! Căci nu lupți singur, ci lupți cu Hristos, cu Maica Domnului, cu Sfinții Îngeri și cu Sfinții lui Dumnezeu alături. Fii pregătit să mori pentru Hristos, ca să câștigi viața veșnică. Nu te teme de nimic, decât de Hristos și de Înfricoșata Judecată.
Părintele Arsenie Papacioc, dragul nostru duhovnic, a sesizat foarte bine ce vremuri vor veni. Și a spus undeva, în scrierile sale: „Pentru Hristos merită să îți pierzi nu numai averea, ci și serviciul”. Fiindcă am văzut o aplecare extraordinar de greșită a omului contemporan, care ar face orice, numai să îți păstreze serviciul. Adică și-ar vinde și sufletul. Averea mai treacă-meargă, dar cu serviciul e durere. Atâția oameni mi-au spus: părinte, dacă îmi vor cere, voi accepta toate compromisurile, numai să-mi păstrez serviciul. Toate gândurile acestea sunt drăcești. Aceasta nu este credință. Ni se va cere credință ca stânca, dargilor. Nu vă temeți, pregătiți-vă. Fiindcă Însuși Mântuitorul ne spune: „Iar eu voi fi cu voi până la sfârșitul veacurilor”.
De asemenea, aș dori să fac o paranteză și să punctez un lucru: totul o să pornească de la pântece. Omul o să gândească: ce vom mânca? Cum o să-mi întrețin familia fără serviciu? Cum o să fac față? Și va face compromiș și-și va vinde sufletul. Veșnica întrebare: ce vom mânca? Veșnica ăntrevare, în condițiile în care de câteva ori pe an se citește acea Evanghelie în care se spune: Păsările cerurilor nu seamănă și nu seceră, iar voi oamenii, care sunteți cu mult mai mult decât acestea, vă va lăsa Dumnezue, puțin credincioșilor? În altă parte, ne spune Mântuitorul: “să nu ne îngrijim ce vom mânca și ce vom îmbrăca”, iar noi tocmai pentru asta ne facem griji. Ne întrebăm? Aceasta este credință? Fraților, “să căutăm Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, și celelalte se vor adăuga nouă”, spune Scriptura. Celelate, adică ce vom îmbrăca și cevom mânca și toate celelalte necesare traiului. Dumnezeu, Care a făcut Cerul și pământul, le va rândui. Problema mea este să nu-mi vând sufletul și să păzesc poruncile lui Dumnezeu. Aceasta este problema mea, să caut Împărăția, nu să-mi fac griji ce voi mânca și ce voi îmbrăca. Deci numai punându-ți nădejdea în Dumnezeu vei răzbi, creștine. Pierzând tot, dar câștigând Împărăția Cerurilor, refuzând pecetea lui Antihrist. Părintele Justin Pârvu ne îndeamnă să avem pregătit ceva la țară, o bucățică de pământ, o căsuță, unde să ne retragem în anii grei și să ne întreținem acolo fiecare cum va rândui Dumnezeu, din bucata aceea de pământ. Ne spune că vom ajunge ca niște trăistari. Adică afirmă părintele la un moment dat: dintr-un mare șef, dintr-un mare director vei ajunge un trăistar, care cu puțină pravilă, spune părintele, îți vei mântui și tu sufletul, dacă vei ține poruncile lui Dumnzeu cu strictețe. Și mai spune părintele un lucru: că vei merge multe sate, zeci de sate, să-ți pleci capul sub un epitrahil ortodox, adică vei merge sute de kilometri poate, să dai de un preot ortodox, care nu a pactizat cu erezia. Așa vor trăi cei care nu vor să-și vândă sufletele, din munca lor. Afirmăm cu putere, tuturor, că ieșirea din situație este păzirea poruncilor.
Pregătirea include și pregătirea copiilor și este un subiect destul de delicat, pentru care trebuie să ne rugăm mult, ca Dumnezeu să ne dea discernământ și dreaptă-socoteală să ne pliem pe sufletul fiecărui copil. Nu putem să acționăm pentru toți la paușal. Plierea aceasta pe sufletul copilului se face numai cu multă rugăciune la Dumnezeu. Pregătirea constă în următoarele principii: copiii să aibă o viață duhovnicească sănătoasă, să avem grijă să aibă o viață duhovnicească sănătoasă. Să postească după putere și să se roage. Să le citim sau să-i punem să citească Viețile Sfinților, să aibă repere de spiritualitate și sfințenie la care să se raporteze. Nu să-i lăsăm pe telefoane, nu să-i lăsăm în vâltoarea lumii. Însă toate trebuie să se facă cu tact. Trebuie să li se explice ceea ce contează cu adevărat în viața aceasta, adică mântuirea și Împărăția Cerurilor și să fie pregătiți pentru aceste vremuri. Să-i ferim de activități lumești păguboase pentru suflet. Să ne implicăm cu tact, dacă-mi permiteți, chiar 200% în educația lor, în spirit ortodox, și nu lumesc. Să le sădim în suflet un sistem de valori autentic, și nu cu exemple lumești, de înțelepciune lumească, fiindcă știm cu toții, și mai ales cei care sunt părinți, știm că ai noștri copii ușor cad pradă slavei deșarte, cel mai ușor. Și ușor cad pradă tentațiilor și succesului din lumea aceasta. Să încercăm, așadar, să-i canalizăm pe lucrurile care cu adevărat contează, lucrurile duhovnicești, însă cu dreaptă-socoteală. Și să le împletim armonios, încât copilul să nu se simtă frustrat. Însă toate acestea le luăm din rugăciune, rugându-ne la Dumnezeu ca să ne lumineze cum să procedăm, ca să formăm din copiii noștri viitorii mucenici de mâine. Vom reuși, cu ajutorul lui Dumnezeu vom reuși. Fără El nu reușim nimic și cu ajutorul lui Dumnezeu mutăm și munții. E greu, dar spunem răspicat părinților că vom reuși.
Și, ca să închei cuvântul de deschidere: fraților, să dobândiți dragoste, multă dragoste. Bineînțeles, această dragoste să se împletească cu adevărul. Iubiți, iertați, iubiți, iertați, și iar iubiți, și iar iertați, căci numai așa vom arăta că suntem fiii lui Dumnezeu. Cele mai mari prigoane din istoria omenirii, cele mai bine puse la punct prigoane de către autorități vor veni asupra creștinilor, dar nu vă temeți. Auzim la Sfânta Liturghie: „Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că acelora este Împărăția Cerurilor” și mai auzim: „Bucurați-vă și vă veseliți, căci plata voastră multă este în Ceruri”. Iertați-mă și vă mulțumesc.
Gheron Sava: Hristos a înviat!
Este o mare bucurie că ne aflăm împreună și mai ales că suntem împreună cu părinții care sunt mărturisitori și trebuie să știți că sunteți binecuvântați că aveți astfel de părinți care vă iubesc și iubesc ortodoxia. Iar noi simțim o mare bucurie că suntem în mijlocul vremurile antihristului și trebuie să ne lipim de Hristos pentru a înfrunta ceea ce va urma. Trebuie să fim uniți în dragoste și în credință, să urmăm Sfinții Părinți în tot ceea ce ne spun, ceea ce înseamnă că suntem smeriți și facem ascultare și cerem ajutorul lui Dumnezeu, să ne dea putere să mărturisim ortodoxia noastră, să nu avem nicio legătură cu erezia și ceea ce este cel mai important, să ne dea putere să mărturisim în vremurile acestea care urmează, care vin. De acum încep cele grele.
Ceea ce doresc să vă spun: creștinul trebuie să fie atent la două lucruri. Primul: să țină credința curată, după cum ne-au predate-o și părinții noștri, fără nicio excepție și fără nicio concesie. Și al doilea lucru, ceea ce este important: să fim curați în viața noastră. Aceste două lucruri merg împreună. Deoarece și Sfântul Ioan Hrisostom spune că: „viața curată fără credință este zadarnică” și contrariul: „dacă ții credința fără să ai viața curată, duhovnicească, iarăși nu e bine. Acolo unde construim viața noastră duhovnicească este ortodoxia. Nimeni nu se va mântui dacă se află în erezie și acela care este nebotezat. Iar noi, creștinii ortodocși, care suntem în afara ecumenismului, trebuie să fim lumină pentru oameni. Avem o mare responsabilitate. Dumnezeu va judeca cuvintele noastre. Trebuie să fim foarte atenți, deoarece fiecare dintre noi, care este aici, trebuie să fie apostol al lui Hristos. Trăim în vremea în care mărturisirea credinței este o necessitate. Hristos este luptat de către toți și este o mare binecuvântare pentru noi că trăim în aceste vremuri, deoarece încă este ușor a-L mărturisi pe Hristos, de aceea trebuie să cerem ajutorul lui Dumnezeu, să ne dea putere, să nu-L renegăm, să nu ne lepădăm. Vedem că în Biserica oficială, ierarhii, preoții și călugării se găsesc în erezie și sunt dușmani ai lui Dumnezeu. Sunt precum Ana și precum Caiafa, care L-au răstignit pe Hristos. Așa sunt și ei. Deci noi trebuie să ne păstrăm credința noastră, dar în același timp trebuie să păstrăm și iubirea. Trebuie să fim uniți în această luptă, deoarece, după cum vedeți, și între noi, cei care am înterrupt comuniunea cu erezia, diavolul încearcă să aducă dihonie, dezbinare. Avem o mare responsabilitate să păstrăm unitatea, în adevăr, bineînțeles. Deci trebuie să păstrăm unitatea. Dacă noi nu vom fi uniți, nu vom putea să mărturisim corect credința. Și nu uitați, că Hristos a spus ucenicilor săi: Vă vor recunoaște că sunteți ucenicii mei după dragostea pe care o veți avea între voi. Dragostea și Adevărul merg împreună. Dacă aveți numai adevărul, fără dragoste, nu faceți nimica. Iar dacă aveți numai dragostea, fără adevăr, sunteți ecumeniști. Deci este ceea ce am spus, viața noastră și credința noastră creștină merg împreună. Probleme există pretutindeni. Și apostolii s-au certat între ei, și după Cincizecime, cu toate că aveau harul Sfântului Duh. Asta nu înseamnă că și noi trebuie să ne certăm. Pot exista probleme. Trebuie să le rezolvăm conform Sfinților Părinți. De aceea, și noi, în Grecia, dar și în alte locuri, încercăm să fim totdeauna uniți și orice problemă care se ivește, care răsare, să o rezolvăm. Aceasta trebuie să se întâmple cu fiecare dintre noi. Astăzi ne-am adunat aici pentru dragostea lui Hristos. Am făcut această chemare pentru părinți, pentru a avea această unitate. Și dacă va avea loc o greșeală, cu dragoste o vom îndrepta. Pentru că nu este nimeni care să nu poată greși, numai papa este infailibil. Nu vreau să spun mai multe lucruri, știu că aveți foarte multe întrebări și vom răspunde întrebărilor dumneavoastră.
Întrebare:
Patriarhul Bartolomeu este în Biserică?
Gheron Sava:
Nu este în Biserică, de aceea nu îl pomenim. Fiți atenți, Sfântul Grigorie Palama i-a spus lui Kalekas, patriarhul, înainte să-l caterisească, i-a spus următorul lucru: Aceștia care sunt în Biserică, sunt ai adevărului și aceștia care sunt ai adevărului sunt ai Bisericii. Ce înseamnă lucrul acesta? Toți care s-au botezat se vor mântui? Nu. Toți care se botează sunt în Biserică? Da. Dar nu toți se vor mântui. Cum are loc lucrul acesta? Cum se face că ești în Biserică și nu te mântuiești? Poate să scrie că ești în Biserică, să fii botezat, să te împărtășești, dar nu vei lua har, pentru că ești nevrednic. Când vei fi judecat de Hristos, te va găsi în afara Bisericii. Și acest lucru unde îl vedem? Trebuie să îl consolidăm și patristic și din scrierile Sfintei Scripturi. Spun Părinții că în Sfânta Scriptură se face referire la două cărți, Cartea Vieții care este în Apocalipsă, și Părinții se referă că oricine se botează, numele lui este scris în Cartea Vieții. Aceasta spune Sfântul Chiril în Cateheze. Nu la toți le va fi scris numele în Cartea Vieții. În Cartea Vieții vor fi scrise numele tuturor celor care au luptat pentru dragostea lui Hristos. De aceea, în Biserica lui Hristos, în Ierusalimul cel de Sus, se spune în Scriptură că nu vor intra nici curvarii, nici desfrânații. De ce? Pentru că nu pot fi membri ai Bisericii aceștia. Poate patriarhul Bartolomeu să fie patriarh, să aibă arhierie, dar nu va fi cu Hristos în cealaltă viață. Deci practic el este fizic în Biserică, dar cu sufletul este în afara Bisericii. Dar poate să se mântuiască dacă face pocăință. Deci atât timp cât este în Biserică se poate pocăi, dar dacă moartea îl va găsi nepocăit, atunci va fi găsit eretic. Lucrurile sunt simple. Apostolul Pavel spune: mulți mor și au multe boli pentru că s-au împărtășit cu nevrednicie. Cu Hristos s-au împărtășit, dar cei care nu s-au pregătit, n-au fost vrednici, n-au luat har, ci au luat foc, care îi arde.
Întrebare:
Trebuie schimbat numele de rasoforie obligatoriu?
Gheron Sava:
Conform Sfinților Părinți așa ar trebui. Pentru că se schimbă viața noastră. Lăsăm omul cel vechi și ne îmbrăcăm în Noul Adam. Deci trebuie schimbat și numele.
Întrebare:
Ce să facem pentru mântuirea noastră în aceste timpuri? Avem nevoie de câteva sfaturi.
Gheron Sava:
Primul lucru de care avem nevoie este să fim în dreapta credință. Și nu este ușor deoarece, din păcate, de câțiva ani de zile nu există o înfruntare corectă a ereziei. Întreruperea comuniunii trebuia să aibă loc cu mulți ani înainte de Sinodul din Creta. Ca rezultat, cugetarea creștinului ortodox a devenit papistașă. Au intrat multe erezii în viața creștinului. Deci a intrat o adorare a tipicului o idolatrizare a tipicului, a intrat adorarea Starețului, duhovnicului. Am uitat ce au făcut Sfinții Părinți și nu cunoaștem ce s-a întâmplat la Sinoadele Ecumenice. Aceasta trebuie să fie moștenirea ortodoxului creștin. Dacă nu cunoaștem acestea, nu cunoaștem esența ortodoxiei. Am să vă spun un exemplu ca să înțelegeți. Ca tânăr monah, în anul 2000, am făcut un pelerinaj în Sfântul Munte, la părinții asceți, ca să căutăm și să găsim asceți, și să luăm cunoștințe, sfaturi de la aceștia. M-a întrebat unul: Câte Taine sunt în Biserică? Eu le-am spus: Șapte.. Acesta mi-a spus: Ești catolic? Deoarece aceasta o spun catolicii. Eu așa am învățat. Și mi-a spus: „În afară de aceste șapte nu știi alta în plus?” Și mi-a arătat ce a scris Sfântul Nectarie pe această temă, și alți părinți: că Tainele în Biserica noastră sunt nesfârșite, sunt o infinitate. Monahismul nu este o Taină? Sfeștania pe care o face preotul, nu este o Taină? Și atunci când preotul binecuvintează și tămâiază este Taină pentru că există harul Duhului Sfânt care sfințește. Sfântul Teodor Studitul spune că cea mai mare Taină este a Sfintei Treimi și de asemenea și Taina morții este mare. Taina care se petrece de Ziua Sfintei Treimi. Vedeți câte Taine avem în Biserică? Sunt și acestea șapte, dar în realitate sunt mai multe. V-am dat acest exemplu pentru a afla lucruri care nu sunt corecte. De ce? Pentru că am pierdut Tradiția Sfinților Părinți. Nu citim Sfinții Părinți, Sinoadele Ecumenice. Nu cunoaștem isoria Bisericii, cum au înfruntat pe eretici, ce iconomii se fac la ortodocși, până cât îi ține iconomia, pentru că întrerupem continuu comuniunea cu cei care sunt în erezie și nu trebuie să așteptăm zeci de ani ca să aibă Sinod și să fie condamnată ereziași să întrerupem comuniunea cu erezia. Este foarte important să cunoaștem Sfinții Părinți. Și orice răspuns la vreo întrebare îl vom găsi acolo.
Întrebare:
Sub ce formă vom primi întărire de la Bunul Dumnezeu în vremurile din urmă?
Gheron Sava:
Harul lui Dumnezeu este o altă Taină a Bisericii. Ce este harul lui Dumnezeu? Este o putere pe care oamenii o simt în sufletul lor, este o vizită a lui Dumnezeu pe care o simte credinciosul care trăiește și experiază și numai acesta poate simți ce se întâmplă înăuntrul său, dar nu o poate explica. Ce simte un om atunci când se roagă mult și Sfântul Duh îl ajută să se roage? Nu simte o bucurie înăuntru, o pace, o bucurie fără margine către Hristos? Nu simte că cele materiale din jurul său sunt zadarnice, și că Hristos este totul? Aceasta este harul. Astfel de har vor lua oamenii în vremurile din urmă și vor avea bucurie înăuntrul lor și vor mărturisi pe Hristos. Cu acest har vom înfrunta greutățile. Sfântul Apostol Iacob ruda Domnului, în Epistola Sobornicească, așa începe: Veți avea har, atunci când veți avea multe ispite. Cum vine asta, să am har și să am și multe ispite? Pentru că acesta este creștinul, și creștinismul. Sfinții Părinți, care au explicat epistola Sfântului Apostol Iacob, Sfântul Ioan Hrisostom spune că ceea ce a spus Sfântul Apostol Iacob, așa cum începe Epistola, pentru că creștinul, până să devină creștin, nu conștientiza că va avea ispite. Dar lucrurile nu sunt așa. Atunci când devii creștin, atunci încep ispitele. Dar aceasta este rezultatul că mergem pe drumul cel bun. Sfântul Antonie cel Mare spunea: Ridicați ispitele și nimeni nu se va mâmtui. Acest har se va da creștinilor, ne va da bucurie înăuntrul nostru. Și pe ce se bazează acest har? Pentru că imediat după venirea antihristului, după cei trei ani și jumătate în care va fi la putere antihristul, va vedea pe Hristos. Atunci vom vedea pe Hristos în fața noastră. Cunoaștem de la Sfinții Părinți, că aceia care vor trăi în vremurile lui antihrist și vor mărturisi cu dragoste, vor fi cei mai mari Sfinți ai tuturor timpurilor. Nu numai că se vor mântui, dar vor fi aproape de Hristos. Numai pentru acest lucru oare nu se merită să murim de mii de ori? De aceasta trăim. Așadar, pentru aceste gânduri și puterea pe care ne-o va da Dumnezeu, vom putea înfrunta ceea ce va veni.
Întrebare:
Cum și cu ce vom putea înlocui medicamentele, deoarece suntem dependenți (avem nevoie de ele, avem hiper-tensiune, diabet) ?
Gheron Sava:
Putem să nu găsim cu ce să le înlocuim și să murim. Oare ce va spune Hristos? Adică eu am mărturisit pe Hristos și tu trebuia să-mi dai medicamente? Nu se face asta. Problema este: noi să nu facem compromisuri. Deci cum ne va găsi moartea, să ne găsească în Dreapta Credință. Nu contează că trăiesc 100 de ani sau 25 de ani cum a trăit Sfânta Parascheva. La 25 de ani era la desăvârșire.
Întrebare:
Ce vom face în timpul prigoanei?
Gheron Sava:
Poate totuși Dumnezeu să ne facă bine fără să mai avem nevoie de medicamente. Să vă dau un exemplu: cei trei tineri, care erau în câmpul Deira, în Babilon. Nabucodonosor a cerut tuturor să se închine. I s-a spus. Trei tineri nu se închină. Iar regele a spus: Cine sunt acești trei tineri? Adu-mi-i încoace. Și le-a spus: Nu știi că eu pot să vă omor, să vă iau viața? Și ce le-au răspuns cei trei tineri? Poți să faci asta. Dumnezeu poate permite să facă lucrul acesta, pentru că suntem păcătoși. Dar poate Dumnezeu nu va permite acest lucru. Ne lăsăm în mâinile lui Dumnezeu. Noi vom face ceea ce va dori Dumnezeu cu noi. Dacă va dori să murim, vom muri. Dacă va dori să fim izbăviți, să fie binecuvântat.
Părintele Andrei:
Când luăm Sfânta împărtășanie, preotul spune: Se împărtășește robul lui Dumnezeu spre sănătate și spre viață veșnică, deci recomandăm ca medicament desăvârșit Sfânta Împărtășanie.
Întrebare:
Pe de o parte avem exemplul evreilor care au plecat în pustie și au stat 40 de ani, iar acolo Dumnezeu s-a îngrijit de toate, i-a hrănit cu mană, nu li s-au tocit sandalele, iar pe de altă parte avem un exemplu, mai contemporan, exemplu unde în Grecia, după Al Doilea Război Mondial, a fost mare foamete și mulți oameni au murit de foame. Situația lor nu a fost la fel cu cea a evreilor, să aibă totul la dispoziție și totul pentru mântuire. Cum vedeți cele două situații?
Gheron Sava:
În prima omilie a părintelui Atanasie Mitilineul, spune următoarele: Tot ceea ce se întâmplă, Dumnezeu îngăduie. Fie că e ceva care e bine, fie că e rău, Dumnezeu îngăduie. Pentru ce lucru? Ca să ne mântuiască sufletele. Noi n-avem de unde să știm cum lucrează Dumnezeu. Nu știm, ca să spunem omenește, cum gândește Dumnezeu. Acesta a fost avantajul grecilor, să moară de foame. Pentru că eram păcătoși și prin acest lucru s-au mai curățat din păcate. Și Dumnezeu așa a îngăduit. Precum a căzut și Constantinopolul. De ce l-a pierdut? Pentru că toți au făcut ascultare de către papă. Sfinții Rafail, Nicolae și Irina, de ce au plecat și s-au dus în insula Lesbos? Pentru că nu au primit unirea cu papa. Știați lucrul acesta? De aceea au plecat din Constantinopol și s-au dus în Creta ca să mărturisească. De aceea nu vă spun ecumeniștii lucrul acesta. Vedem că tot ceea ce se întâmplă nu este din cauza care a generat-o. Se spune în Vechiul Testament: „Dacă ascultați cuvintele mele, veți avea bunătățile pământului. Dacă nu mă veți asculta, sabia vă va tăia. Iar Dumnezeu nu o face cu răutate, cu nedreptate. Nu vrea să facă crime, vrea să mântuiască. Așa că tot ceea ce se întâmplă, spre binele nostru se întâmplă.
Întrebare:
Ce vom face în timpul progoanei în legătură cu documentele și cărțile creștine? Dacă vor dispărea cărțile creștine, după ce ne vom ruga?
Gheron Sava:
Dacă nu vom avea cărți creștine, vom face rugăciunea „Doamne Iisuse” cu metanierul sau alte rugăciuni. Rugăciunea „Doamne Iisuse” este cea mai scurtă, și cea mai bună. În ceea ce privește prigoana, prigoana a început și a început mai pe față cu vaccinul. De aceea s-au întâmplat toate acestea în legătură cu pandemia și Dumnezeu a îngăduit să se întâmple. Pentru noi, creștinii, a îngăduit acest lucru. Știți de ce? Ca să vedem cât de buni creștini suntem. Dar în același timp să ne pregătim. Deoarece mulți creștini nu au reacționat precum trebuia. Mulți s-au vaccinat. Totuși, Dumnezeu îngăduie pocăința. Deci este o testare, un test. Ne încearcă Dumnezeu, ca să ne întărească. Ca să putem să înfruntăm cele ce vor veni, pentru că vor fi mult mai grele. Deci treaba cu vaccinul a fost așa, ca un joc, ca un antrenament, cel puțin. Și asta este dragostea lui Hristos. Astfel ne pregătește. Avem un Dumnezeu care ne iubește foarte mult. Nu putem să ne imaginăm cât de mult ne iubește. Iar aceste încercări pe care ni le dă, din dragoste ni le dă, deoarece ne iubește atât de mult. Ne este greu să dăm voință, să dăm putere și să împlinim voia lui Dumnezeu în cele ce urmează? Să știți, că acestea care cer puterea de la Dumnezeu, să-l mărturisească pe Dumnezeu, vor primi mai multă putere decât pot să ducă. Și dintr-un om neputincios, va deveni un gigant. Să rețineți: Harul lui Dumnezeu îi va ține pe oameni.
Cu privire la documente, precum au spus Cuviosul Paisie Aghioritul și părinții din România, părintele Adrian Făgețeanu părintele Arsenie Papacioc, Sfântul Gavriil Georgianul, tot ceea ce conține 666 în document nu vom lua. Pe scurt.
Întrebare:
Cum și sub ce formă vom primi putere de la Dumnezeu în vremea de pe urmă?
Părintele Marcu, Gheron Sava:
S-a răspuns.
Întrebare:
Cum vom rezista în fața înșelărilor, înșelăciunilor, farselor sataniste în vremurile din prigoană?
Gheron Sava:
Aceasta este o întrebare frumoasă. Ca omul să poată discerne, să discearnă înșelarea, trebuie să aibă minte curată, și curățenia sufletului și a trupului, dar și minte luminată. Altfel cum să discerni? Un om care trăiește în dureri, poate discerne? Și cum putem să aducem lumină în viața noastră? Cum putem să alungăm întunericul? Primul pas este întreruperea comuniunii cu ereticii. Este foarte important acest lucru. Este atât de important, că nici noi nu am înțeles încă ce se întâmplă. Este mântuire. Când am întrerupt comuniunea împreună, s-a oprit întinarea și începe ca omul să se lumineze. Începe să se sfințească tot, în mod real. Și pe măsură ce se sfințește, astfel se întărește. Și începe să înțeleagă lucruri pe care anterior nu le înțelegea. Și discerne înșelarea. Vă dau un exemplu, ca să înțelegeți: luați un om care merge la ereticii ecumeniști și spuneți-i aceste lucruri pe care le spunem aici. Știți ce vă va spune? Noi facem ascultare de preotul nostru și suntem în regulă. Nu ne pasă, nu ne interesează Deci aici lumea fierbe, iar dincolo dorm. De ce? Pentru că au mintea întunecată, sunt în întuneric. Aceștia care vor înfrunta corect antihristul și celelalte lucruri vor fi aceștia care vor întrerupe comuniunea cu erezia. Ca să înțelegem cât de important este astăzi acest lucru pentru noi.
Întrebare:
Cum să protejăm copiii de nelegiuirile smintelilor?
Gheron Sava:
Datoria preoților și a episcopilor este să catehizeze poporul, și pe subiectele duhovnicești, și pe subiectele dogmatice. În ce-i privește pe părinții copiilor, lucrarea lor este să-i îndrume către Hristos. Familia este o mică biserică, o miniatură a Bisericii. Precum Hristos iubește Biserica și Și-a dat sângele pentru ea, așa și bărbatul, soțul, trebuie să-și dea sângele pentru soție. Și Apostolul Pavel face referire la marea Taină a Bisericii și o aseamănă cu Taina Căsătoriei. Copiii trebuiesc îndrumați de către părinți să învețe. Cu trei luni în urmă, am vorbit cu un copilaș și mi-a spus următoarele: ceilalți copii îl batjocoreau pe acesta pentru că nu aveau televizor acasă, iar el le-a spus: Voi aveți duhovnic în familia voastră? Vedeți, copilul a știut ce să răspundă. Pentru că era învățat de către părinți. Deci responsabilitatea copiilor este preluată de către părinți. Și lucrul cel mai important este că trebuie să se roage pentru ei, nu numai să le vorbească. Să-i învețe pe copii să se roage. Deoarece copiii sunt în neștiință, sunt inocenți, au legătură directă cu Dumnezeu, iar acest lucru trebuie să-i ajutăm să-l păstreze.
Întrebare:
Cât de repede ne vom da seama de pericolul produselor de sănătate contaminate, în special de satanișri.
Gheron Sava:
Înainte să mâncăm, ce facem? Ne însemnăm cu semnul Sfintei Cruci. Ne facem crucea, ne închinăm și însemnăm mâncarea. De ce facem acest lucru? În modul acesta trebuie să facem? Trebuie să o facem cu credință, atunci când însemnăm apa cu semnul Sfintei Cruci, mâncarea, drumul, mașina, volanul. Crucea ce este? Este sfințire. Diavolul pleacă și nu poate să acționeze astfel dușmanul. Astfel încât, atunci când însemnăm mâncarea cu semnul Sfintei Cruci, se sfințește. Este taină. Una dintre tainele Bisericii. Puteți să o faceți cu mâinile voastre. Chiar dacă vor fi lucruri care vatămă mâncarea totuși Dumnezeu le va anula, le va curăța dacă facem cruce și prin puterea Sfintei Cruci.
Întrebare:
Cum se transmite erezia ecumenistă atunci când un preot îngrădit slujește cu un preot neîngrădit și când la Sfânta Liturghie participă mireni îngrădiți împreună cu cei neîngrădiți?
Gheron Sava:
Când întrerupem comuniunea ce se întâmplă ce înseamnă asta? Nu pomenim episcopul și pe toți aceștia care au comuniune cu episcopul, și mireni, și preoți. Aceasta este întreruperea corectă a comuniunii. Adică, preotul când face Proscomidie, pe Sfântul Disc este o altă Biserică. Adică, avem Sfântul Disc și în centru avem Sfântul Agneț, alături este Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. În partea stângă sunt cele nouă cete îngerești. Pe urmă scoatem miridă pentru Sfântul Ioan Hrisostomul, mirida pentru Sfinții Bisericii și pe urmă ce facem? Se pomenește numele: Gheorghe, Ion… Spune Sfântul Vasile cel Mare, în cărțile noi pe care le-au scos și au fost traduse și în română. Atunci când mirida credinciosului cade în Sângele Domnului, atunci când acesta este nevrednic, se va sfinți, când se împărtășește? Atunci când nu este vrednic, va arde. Dar se spune că și preotul are responsabilitate. Are responsabilitate și pe cine pomenește. Nu poate să pomenească un eretic, nici pe unul care are comuniune cu el. De aceea nu putem să-i primim pe eretici și pe aceștia care nu au întrerupt comuniunea. Aici facem iconomia. Ce spune Sfântul Teodor Studitul? Că îi primim pentru iconomie pe credincioșii care nu au întrerupt încă comuniunea cu ereticii, cu condiția că acolo în Biserică unde se duc, nu se împărtășesc și cu condiția că în scurt timp va trebui să se decidă unde se va duce. Nu poți să mergi tot timpul și aicea, și acolo. Să zicem că a venit un om, Kostas, la Sfânta Liturghie. Eu am întrerupt comuniunea cu Daniel și cu Bartolomeu și aceștia ne prigonesc. Voi ce faceți în privința aceasta? Putem să avem comuniune împreună? Dacă vrei să înveți, îți vom da șansa. Nu te vom alunga. Dar va trebui să decizi. De ce? Pentru că iconomia se face să-l aducă la acrivie pe om și se face cu dragoste de către noi. Acest lucru e foarte important. Întreruperea comuniunii se face pentru trei motive: Primul, pentru noi, ca să nu ne lipim de eretici. Al doilea, foarte important pentru Biserică. Cum vom alunga ecumenismul din Biserică? Scriind că nu suntem de acord? Nu, ci făcând ceea ce au făcut Sfinții Părinți, luptând în Biserică. De aceea spune Canonul 15 al Sfântului Fotie cel Mare, că aceștia care fac întreruperea comuniunii sunt mărturisitori. Și al treilea motiv, pentru aproapele nostru. Cum să-l trezim la realitate dacă noi nu facem corect ceea ce facem. Pentru acest motiv primim oameni care încă nu s-au îngrădit de erezie. Dar, atenție. Au bună dispoziție aceștia și nu sunt ecumeniști. Adică nu primim ecumeniști la iconomie, primim oameni care sunt împotriva ecumenismului, dar nu se pot desprinde încă de Biserica oficială. Aici putem să-i ajutăm. Nu să mergem pretutindeni cu aceștia. Cred că s-a înțeles. Ne sfătuim pe mărturia Sfântului Teodor Studitul, nu pe propria noastră minte, deoarece spune Sfântul Teodor Studitul, facem iconomie nu la cele ce sunt pe primul plan, ci la cele de pe planul al doilea, unde putem să-i câștigăm. Adică nu faci iconomie cu ei la Sfânta Împărtășanie, pentru că acolo nu ai cum să faci iconomie, ci faci iconomie cu ei acolo unde poți, prin prezența lor la Sfânta Liturghie și catehizare.
Întrebare din sală:
Câtă iconomie să facem cu mirenii?
Părintele Marcu:
Se face iconomie până la un an de zile, în plus sau în minus, dar să nu se depășească doi ani.
Cineva din sală:
E prea mult timp părerea mea, personală.
Părintele Marcu:
Deci am spus acolo maxim doi ani de zile în cazuri de forță majoră. De exemplu: este un mirean, are o operație, trebuie să o facă, el atunci nu se mai gândește la erezie, la Creta…
Aceeași persoană din sală:
Acestea sunt cazuri de forță majoră. Dar dacă un mirean vrea cu adevărat să se îngrădească de ecumenism nu se ține un an de zile.
Părintele Marcu:
Mirenii au foarte multe griji și ei merg cu o viteză de înșelegere a lucrurilor un pic mai mică decât un preot sau un monah. Deci nu putem noi să generalizăm…
Aceeași persoană din sală:
Mirenii sunt creștini ortodocși, nu sunt catolici, nu sunt protestanți, nu sunt neo-protestanți și celelalte. Nu trebuie un an de zile să-l catehisim noi despre ecumenism, pentru că tot omul știe ce înseamnă ecumenismul.
Părintele Marcu:
Nu toți, unii nu au făcut religie în școală.
Aceeași persoană din sală:
Există mass-media, internetul și toate mijloacele.
Părintele Marcu:
Mass-media nu face cateheză și nu au toți oamenii au internet. Nu toți oamenii gândesc la fel, unii merg mai încet, unii merg mai repede.
Gheron Sava:
Fiți atenți la ceea ce voi spune. Cu puțin timp în urmă am vorbit cu părintele Paisie Papadopoulos, care este foarte aspru la aceste teme. Și a făcut omilie cu o pereche de tineri, o familie adică, timp de un an de zile. Și după acest an, atunci au întrerupt comuniunea. Cu alții a mers mai repede, după trei luni. Sunt unii care s-au îngrădit imediat. Toate acestea rămân la latitudinea duhovnicului. Iar lucrurile acestea se fac în cadrul Sfintei Spovedanii. Va trebui ca duhovnicul să nu întindă mult timpul, să le dea ce le trebuie acestora, dar la un moment dat trebuie să se oprească și să spună: Ți-am dat timp suficient, dar va trebui să iei o decizie conform cu ceilalți oameni. Noi câți ani am stat în erezie.
Aceeași persoană din sală:
Dar nu se făcuse încă Sinodul…
Gheron Sava:
Spune-ne un Canon care să ne spună că trebuie să se facă un Sinod pentru a întrerupe comuniunea. Nu există. Toate Canoanele spun că întreruperea comuniunii se face atunci când episcopul sau preotul predică erezia.
Aceeași persoană din sală:
Da, dar nu era legiferat ecumenismul!
Gheron Sava:
Ecumenismul s-a predicat din 1920. Și atunci când a fost schimbarea calendarului, a fost primul pas al ecumenismului. Deoarece în Enciclica patriarhului Metaxakis din 1920 și lucrul acesta îl spune și părintele Gheorghe Metallinos, care nu a întrerupt comuniunea cu ecumeniștii. El spune că primul pas al ecumenismului a fost cel cu schimbarea calendarului. Și s-a întâmplat pentru a ne putea uni mai ușor cu catolicii. În anul 1965 Atenagoras a făcut ridicarea necomuniunii. Deci mai rău. Deci din 1965 a existat comuniune cu catolicii. Ați înțeles? Din 1965 a existat unirea. De ce credeți că aveau acele discuții teologice și ce s-a întâmplat la Balamand și Chambessy ș.a.m.d. Le făceau pentru că aveau acoperire. Că nu știam noi și am aflat abia după 20 de ani dintr-o revistă teologică, aceasta e altă treabă. Îm 1965, patriarhul și cei care au liturghisit împreună cu el au scos miride cu papa. Ați înțeles? Deci îl pomeneau pe papa. Noi nu știam. Am aflat totuși. Când am aflat, ce-am făcut? Am așteptat să vină Sinodul din Creta și slavă lui Dumnezeu că a avut loc! De ce? Pentru că acest lucru ne-a făcut să înțelegem că trebuie să întrerupem comuniunea. Dar trebuia să întrerupem comuniunea cu zeci de ani în urmă. De aceea am ajun acum la rezultatul la care s-a ajuns.
Aceeași persoană din sală:
De ce nu s-a întrerupt comuniunea înainte de un Sinod, când toți s-au rugat cu ereticii din 1920 cum ați spus? Ce pas au făcut cei din Biserică care nu sunt de acord cu ecumeniștii, pe când noi participam la slube împreună, ne rugăm împreună, mergeam la săptămâna ecumenistă de rugăciune cu patriarhul și cu toți în Biserică și noi mergeam cu ei împreună? Deci dacă nu era un Sinod ca acesta, noi mergeam înainte așa?
Gheron Sava:
Așa se pare. Să vă spun ce s-a întâmplat. În Grecia, am făcut o sinaxă la care au participat părintele Theodoros Zisis, părintele Gheorghe Metallinos. Am fost și noi, părinții din Sfântul Munte, și am spus în 2015 că trebuie să întrerupem comuniunea. Ne-au spus: nu e momentul acum. Părintele Theodoros Zisis, să știți, s-a dus și a liturghisit cu ecumeniștii și s-a dus într-o mănăstire de maici care îi pomenesc pe ecumeniști. Nu a întrerupt atunci pomenirea ecumeniștilor, după Sinodul din Creta. Adică el spunea că este opțional Canonul 15, că nu este obligatoriu. Aceasta nu este iconomie. Din păcate, acești oameni au spus minciuni atâția ani. Și Zisis și Metallinos și toți. Și noi am stat în erezie. Și eu, personal, am spus ceea ce am aflat, acestea: Nu vom ieși din Biserică, vom duce lupta din Biserică. Nu vom întrerupe comuniunea. Astfel de lucruri am spus atunci. După aceea, noi am citit și am văzut ce-au spus Sfinții Părinți. Și ceea ce au spus părintele Gheorghe Metallinos și părintele Theodoros Zisis nu are legătură cu ceea ce au făcut Sfinții Părinți. Sfântul Vasile cel Mare spune: „De cel cu care nu ai aceeași cugetare, să te depărtezi”. Și toți Sfinții Părinți spun același lucru. De ce nu au făcut acest lucru de atâția ani cei care se aflau în comuniune cu ecumeniștii? De aceea vă spun că Dumnezeu a îngăduit să se facă acest Sinod. Dumnezeu a îngăduit să aibă loc această batjocoritoare pandemie. De ce? Ca să ne trezim, deoarece am dormit atâția ani. Și noi am crezut că suntem ortodocși. Da, noi am făcut în Sfântul Munte scrisori de mărturisire și am semnat acolo că suntem împotriva ecumenismului. Deci noi am dat mărturisiri de credință și în 2014 și în 2015 și am semnat că suntem împotriva ecumenismului. Când i-am spus părintelui Theodoros Zisis că vom întrerupe comuniunea, la o întâlnire care a avut loc în 2015, pe data de 3 martie, în Pireu și a participat și mitropolitul Serafim al Pireului, le-am spus atunci: dacă va vota ceea ce a hotărât Sinodul, noi vom întrerupe comuniunea. Toți au aplaudat, în afară de părintele Theosoros Zisis și alți preoți, deoarece nu doreau să întrerupă comuniunea. Pentru că atunci când întrerupi comuniunea te prigonesc. De aceea a venit Mihai-Silviu Chirilă și a spus: există și ortodocși care îi pomenesc pe ecumeniști. Ce spuneau Sfinții Părinți și ce spune Zisis?
O persoană din sală:
Pun și eu o întrebare, având în vedere că eu nu sunt la așa un nivel înalt cu religia, sunt mai în partea cealaltă a oamenilor, dar de mic copil părinții mă duceau la Biserică, de la 2-3 ani. Având în vedere că Biserica este de fapt un loc de muncă pentru preoți, cum poate un om normal să-și dea seama că duhovnicul, preotul este ortodox și că poate să aibă încredere în el având în vedere iarăși atâtea declarații care au avut loc în Biserica Germaniei, când preoții germani au spus că nu mai pot ține secretul că ei sunt homosexuali și că vor să aibă în continuare salariu și să își poată exercita munca în continuare, fără să fie scoși în exterior? Și atunci mai vine o întrebare: tot în perioada aceasta a apărut pe internet o declarație cum că papa Francisc vrea să schimbe Biblia, că este învechită, este adevărat? Ce credeți despre acest lucru? Este o minciună sau nu este o minciună? Și vă mai întreb dacă putem să avem încredere în patriarhul Chiril.
Gheron Sava:
Mulți oameni nu citesc Noul Testament. Nu vorbesc despre Sfinții Părinți. Vorbesc despre Noul Testament. Ca să ai cunoștințe, trebuie să cunoști, să citești. Dar de aceea și neștiința este unul dintre cei trei mari uriași, înaintemergători ai păcatului, precum a spus Sfântul Marcu Ascetul. Deci trebuie să cunoaștem, să citim, să studiem și astfel să ni se lumineze mintea și să înțelegem. Și ceea ce mă întreabă mulți oameni, dacă trebuie să facă întreruperea pomenirii și le răspund: numai dacă ești sigur este corect. Adică s-o faci în cunoștință de cauză, să fii conștient de ceea ce faci. Nu să o faci de dragul cuiva sau că așa e moda. Îngrădirea de erezie nu este distracție. Adică nu mă îngrădesc 6 luni și pe urmă mă întorc înapoi. Îngrădirea de erezie nu e joacă. Este luptă. Este mucenicie. Este mărturisire și este până la sfârșit. Veți avea prigonire cei care vă veți îngrădi de erezie. Veți fi într-o continuă luptă. Veți deschide războaie cu diavolul, pentru că el este în erezie, cu sistemul, cu preoții și cu episcopii, cu familile voastre, cu prietenii voștri și cu sinele vostru. Nu este lucru ușor îngrădirea. Și de aceea unii oameni mă tot întreabă: ce să facem? Le spun: acesta este lucrul corect, dar ești pregătit să-l faci? Dacă nu ești pregătit, să te pregătești. De aceea avem probleme cu întreruperea pomenirii, pentru că au venit oameni și preoți care nu sunt pregătiți pentru a se îngrădi de erezie. Întreruperea comuniunii este mărturisire.
O persoană din sală:
Așteptăm răspuns la întrebarea cum îți dai seama că preotul este de încredere sau nu. Care este criteriul?
Gheron Sava:
Credința. Pe cine pomenește. Cu cine este în comuniune. Deci dacă preotul pomenește ierarhul ecumenist al loculului, de exemplu, pe patriarhul Chirila sau Daniel, e logic că acel preot este în ecumenism. Primul lucru. Al doilea: spune ceea ce spun Apostolii? Învață Evanghelia? Ține Sfintele Canoane? Acestea sunt criteriile.
Aceeași persoană din sală:
Are grijă ca fiii săi duhovnicești să nu cadă în erezii? Aceasta este esențial.
Gheron Sava:
Când face întreruperea comuniunii, va face și acest lucru, își va informa și își va proteja fiii duhovnicești.
O persoană din sală:
Vă rugăm să explicați întinarea care a avut loc prin scoaterea miridelor la Sfânta Proscomidie pentru mirenii care se aflau în erezia visarionistă.
Gheron Sava:
Când cineva are cancer sunt trei metode de a acționa. Prima metodă este să îi dai bolnavului o aspirină. A doua, să îi spui că va trece de la sine. Iar a treia metodă este să tratezi această boală cu medicamente puternice și astfel să ajuți bolnavul în lupta cu cancerul, pentru eliminarea acestuia și astfel să ai rezultate în lupta cu boala. Dacă îl iubim cu adevărat pe bolnav, nu îl vom menaja, nu îi vom ascunde adevărul, ci îl vom ajuta să se trateze. Dacă îi dăm bolnavului o aspirină, va trece cancerul? Nu. Dar dacă îi vom spune că va trece de la sine, ce se va întâmpla? Cancerul va avansa. Așa este și cu erezia. Am să vă dau un exemplu din Materic, unde sunt trecute pilde din viețile Sfintelor ascete. Citim în viața Sfintei Cuvioase Melania Romana că a întrerupt comuniunea cu un preot care din neștiință scotea miride pentru un mirean fără să cerceteze credința acestuia. Preotul credea că acela este ortodox, nu știa că în realitate acela pe care îl pomenea este de fapt cu ereticii. Sfânta Melania i-a spus preotului că acel mirean este în erezie și i-a spus preotului: Pentru că ai scos miride pentru un eretic voi întrerupe comuniunea. Preotul i-a răspuns: Nu am știut că este eretic. Îmi pare rău că l-am pomenit, nu am știut. De-acum înainte nu îl voi mai pomeni. Dar Sfânta Melania i-a răspuns: E de ajuns că ai făcut acest lucru o singură dată. Astfel de acrivie aveau Sfinții Părinți când luptau cu ereziile. Trebuie ca un preot să aibă mare grijă pentru cine scoate părticele la Sfânta Proscomidie.
O altă persoană din sală:
În ce privește erezia visarionistă, problema s-a rezolvat, s-au făcut scrisori de mărturisire și oamenii le-au semnat.
Gheron Sava:
Da, problema s-a rezolvat. Nu trebuie să vorbim din nou și din nou despre acest lucru. Noi, părinții athoniți, am fost primii care am spus că ceea ce propovăduia părintele Visarion Iugulescu este erezie. Atunci când am făcut mărturisirea de credință împotriva ereziei visarioniste le-am transmis părinților din România să le spună oamenilor să nu îl mai socotească pe părintele Visarion Iugulescu nici sfânt, nici ortodox. Și părinții au fost de accord. Am spus că nu avem comuniune cu persoanele care acceptă această teorie, această învățătură a visarionismului. Cu persoanele care nu acceptă această învățătură eretică nu avem probleme.
Întrebare:
Mulți oameni consideră că nu este nici un pericol pentru sufletul lor când participă la o Sfântă Liturghie la ecumeniști deoarece nu există o condamnare sinodală. Există Canoane pentru cei care mor în comuniune cu o erezie care nu a fost condamnată sinodal?
Gheron Sava:
Da. Această întrebare este teoria construită de părintele Theodoros Zisis și Mihai-Silviu Chirilă. Deoarece ecumeniștii nu au pierdut preoția, ei consideră că nu există întinare. Toți Sfinții Părinți spun că există întinare. Pe cine vom alege? Pe Sfântul Teodor Studitul? Pe Sfântul Vasile cel Mare? Pe Sfântul Atanasie cel Mare care spunea: „Să plecați de acolo unde există întinare de la eretici”. Acest exemplu există în cartea scrisă de părintele Evghenie și tradusă de părintele Ciprian. Sinodul al 5-lea Ecumenic s-a îndelednicit cu 3 bărbați bisericești. Unul dintre ei este episcopul Teodor de Mopsuestia. Pe care l-au anatematizat după moartea lui. Același lucru s-a întâmplat și cu Origen. Origen nu a fost condamnat în timpul cât trăia. Și acest lucru de ce? Deoarece îl pomeneau pe Teodor de Mopsuestia în Antiohia. Scoteau miride pentru el. Aceasta în realitate a fost o greșeală, pentru că el nu era în Biserică, el era în afara Bisericii. Cum poți să scoți miride pentru unul care este în afara Bisericii? N-are legătură dacă este adormit. Sufletul nu moare. Nici cu cei care au murit în erezie nu trebuie să avem comuniune.
Întrebare:
Există întinare de la erezie în timpul iconomiei care este făcută până la un an sau doi ani cu cei care sunt pe calea îngrădirii?
Gheron Sava:
Noi am interrupt comuniunea. Aceștia care încă nu s-au îngrădit vor să vină la noi, nu mergem noi la ei. Îi primim, dar nu se împărtășesc în alte biserici. Deci cu condiția aceasta îi primim.
O persoană din sală:
Dar nici să nu mai meargă la ei, așa ar trebui.
Gheron Sava:
Citiți Sfântul Teodor Studitul.
Părintele Marcu:
Nu vor mai merge la ecumeniști atunci când vor conștientiza și vor ajunge la o deplinătate a conștiinței. Aceasta este regula lăsată de Sfântul Teodor Studitul. Trebuie să îi citim Scrisorile în cartea tradusă de Marcel Hancheș.
Gheron Sava:
Primim acei oameni care n-au cugetare eretică, dar care nu s-au îngrădit încă. Numai pe aceștia îi primim. De la aceștia noi nu ne întinăm. Deoarece noi nu mergem la ei. Nu ne împărtășim la potirul lor și o facem ca să mântuim sufletele lor. Aceasta este iconomia. Am să vă spun și altceva, ca să înțelegeți ceea ce au consolidat Sfinții Părinți. În 428, Nestorie, care era patriarh al Constantinopolului, a co-liturghisit cu un alt episcop, Dorotei, și atunci episcopul Dorotei a ieșit pe ușile împărătești și a spus că PreaSfânta Născătoare de Dumnezeu nu este născătoare de Dumnezeu, ci născătoare de om. Atunci constantinopolitanii au plecat din Biserică și au interrupt comuniunea cu Nestorie. Sfântul Chiril al Alexandriei nu a interrupt imediat comuniunea cu Nestorie. A interrupt comuniunea după 18 luni. Tip de 18 luni a avut comuniune cu Nestorie. Oare de ce? Ne punem întrebarea: Sfântul Chiril s-a întinat? Era eretic? În același timp le-a trimis scrisoare celor din Constantinopol și i-a lăudat. A spus: Bravo, așa trebuia să faceți ca să nu vă întinați. Tu, Sfinte Chiril, de ce nu ai interrupt comuniunea când tu pe alții îi lauzi? Dacă pe alții îi lauzi și le spui: bravo, tu de ce nu ai făcut lucrul acesta? Spune Sfântul Chiril în scrisoarea sa: nu vom întrerupe comuniunea imediat, pentru că vom încerca să-l câștigăm I-a trimis întâi prima scrisoare, și i-a spus: „Iubite frate am aflat că ai zis așa și așa”. Pe urmă i-a trimis a doua scrisoare și i-a spus: „Nu mi-ai răspuns la prima scrisoare. Ce s-a întâmplat în situația aceasta. Spune-mi, care este problema?”. Deci ăl pomenea în același timp. I-a trimis a treia scrisoare și i-a spus: „Dacă în 10 zile nu-mi răspunzi, eu voi întrerupe comuniunea cu tine. Deci trebuie o limită. Ce vreți să spuneți, că Sfântul Chiril s-a întinat? Aceasta se numește grijă păstorească, să te gândești cum să procedezi ca să-l câștigi pe aproapele. Când Sfântul Chiril a văzut că Nestorie nu face nimic, atunci a interrupt comuniunea. Și așa trebuie să facem și noi. Ce spune Sfântul Apostol Pavel? „După prima și a doua mustrare, depărtează-te”. Nu trebuie să iasă fiecare preot acum și să-i judece fără să verifice.
Întrebare:
Este adevărat că lupta împotriva ecumenismului poate fi împărțită după modul de abordare în: anti-ecumeniști-nepomenitori-acriviști (cum suntem noi), anti-ecumeniști-nepomenitori-moderați (cu susnt părintele Zisis, părintele Gavriil și Mihai-Silviu Chirilă) și anti-ecumeniști pomenitori? Există vreo posibilitate de unire a celor trei grupări, tabere, care au în vedere că luptă împotriva aceluiași dușman?
Gheron Sava:
Când un om este bolnav și are cancer, există trei moduri de abordare. Primul mod este de a stopa cancerul cu un medicament foarte puternic, cu o mâncare corectă. Al doilea mod este să dai aspirină și al treilea mod, să spui că va pleca singur. Cre este modul cel correct? Primul, bineînțeles. Al doilea mod, al părinților Zisis și Gavriil ,este să luăm aspirine. Ei n-au interrupt comuniunea cu ecumeniștii, ei sunt în comuniune cu aceștia. Pentru ei există „buni ecumeniști” și „răi ecumeniști”. Nu știm ce spun Sfinții Părinți. Sfântul Teodor Studitul, în jurul celor șapte mănăstiri, arată că pe toți stareții i-au luat în închisoare, numai pe unul nu. Într-una din mănăstiri, unul dintre acești stareți, egumenul Evstratie, era încă în mănăstire, nu l-au scos afară. Și a scris Sfântul Teodor Studitul o scrisoare. Prin cuvinte i-a scris părintelui Evstratie: ești împotriva ereziei, de ce nu te prigonesc și pe tine? Așadar ești împreună cu ei, cu ereticii. Eu n-am comuniune deloc cu ei. Numai când vei fi în închisoare, atunci voi avea comuniune cu tine. Deci nu cuvintele contau ci faptele. Deci pentru acest motiv, un părinte care era împreună cu părintele Teodor Zisis și cu părintele Nikolaos Manolis s-a întors înapoi la pomenirea ecumeniștilor. Și părintele Theodoros Zisis avea comuniune cu el. De ce? Zicea că are cugetare bună, ortodoxă. Așa ceva nu există la Sfinții Părinți. Sfinții Părinți sunt clari.
În ce privește a doua întrebare, dacă există vreo posibilitate să ne unim cu cei care la acest moment doar vorbesc împotriva ecumenismului, doar dacă vor întrerupe comuniunea cu erezia și vor merge cu Sfinții Părinți, atunci vom avea comuniune cu ei. Noi nu vom merge cu cei care vor lua aspirină.
Întrebare:
Un mirean ne pune în temă următoarele: Propun să stabilească părinții o oră de rugăciune sau o pravilă cât de mică, dar de care să încercăm să ne ținem cu toții la casele noastre, de este posibil la aceeași oră, ca să ne izbăvească Dumnezeu de toate păcatele noastre, să ne izbăvească de erezie, avorturi și celelalte ca să plece de la noi toate pericolele care se abat asupra noastră și asupra copiilor noștri.
Părintele Andrei:
Putem da recomandări, dar acest deziderat poate fi pus în practică de părintele duhovnic cu fiii lui duhovnicești. Noi recomandăm: orice rugăciune este bună, citirea Psaltiri. Se spune: „Mai degrabă să se întunece soarele decât să apună citirea Psaltirii”. Să facem tot ce ne stă în putință, dar orice pas pe care îl facem trebuie să fie cu ascultare și cu sfat. Așa cum spune Sfântul Ioan Scărarul: „Nimic să nu faci fără sfat”. Duhovnicul va da recomandări potrivite fiecărui suflet după puterea lui sufletească. Așa ca recomandare generală, să se citească Psaltirea, fiecare, când are timp. Să se citească Sfânta Scriptură, Noul Testament cu precădere. Să se citească zilnic Sfinții Părinți. Așa cum spune Sfântul Ignatie Briancianinov, fără o pravilă puternică de rugăciune nu vom rezista. Fiecare să își stabilească acolo, cât poate să ducă zilnic și să nu se abată de la această pravilă.
Părintele Xenofont:
Sfinții Părinți spun că și rugăciunea scurtă, cu cuvinte proprii este la un moment dat foarte angajantă. Să se facă deci rugăciune, orice rugăciune, cât mai multă, la maxim.
Întrebare din sală:
Cel puțin eu am rămas într-o mică confuzie în ce privește distincția dintre sfintele taine care sunt instituite de Mântuitorul și celelalte ierurgii, care sunt lucrări al Bisericii, ale instituției Bisericii și aici mi se pare că ar mai trebui un pic de lumină.
Gheron Sava:
Sunt multe lucruri de spus, pe care le-am învățat greșit. Aceste 7 sfinte taine sunt taine. Nimeni nu se îndoiește de ele. Sfântul Teodor Studitul, în secolul al VIII-lea, se referă la 6 Taine: Sfânta Împărtășanie, Botezul, Mirungerea, Taina Morții, Taina Monahismului, Taina Preoției și Sfântul Maslu. Dar noi nu citim Sfinții Părinți. De aceea Biserica oficială ne-a băgat pe niște influențe papistașe.
Părintele Marcu:
Învățăturile acestea greșite au intrat de mai mult de 150 de ani în Biserică și noi le-am luat de bune și atunci când noi citim Sfinții Părinți și cineva ne spune, noi răspundem: stai, dar noi nu am învățat așa. Deci criteriul este izvorul. Noi de unde ne luăm învățături, de la Sfinții Părinți sau de la niște profesori care și ei la rândul lor au preluat greșit?
Gheron Sava:
Căsătoria este sau nu o taină? Este. Și este o taină mare. În secolul 14 este caracterizată drept Taină. Până atunci era considerată ierurgie. Sfinții Părinți nu spun că există doar 7 sfinte taine. Aceasta o fac catolicii. Din ce motiv? Ca să stabilească primatul papal. Că papa este cel dintâi cleric al Bisericii. Papistașii spun că trebuie să fie preot cineva ca să poată face sfinte taine. Papa este corifeul, primul, iar ceilalți sunt sub el, nu sunt egali cu papa. Deci trebuie să înțelegem pentru ce motiv a făcut papa acest lucru.
O persoană din sală:
O taină este și faptul că aici se află Hristos în mijlocul nostru.
Gheron Sava:
Da, așa este. Aici nu se află Hristos în mijlocul nostru? Se află. Îl simțim. Nu este taină aceasta? Deci acesta este înțelesul tainei. Este ceva care nu putem să explicăm. Dar o simțim. Pentru că este acționată de harul Sfântului Duh. Preotul merge în fața altarului și săvârșește taina Sfintei Împărtășanii. Putem să o înțelegem? Nu putem. Nici preoția nu o putem înțelege. Monahismul, putem să îl înțelegem? Nu e taină?! Cum poate omul să meargă împotriva firii? Numai cu harul Sfântului Duh. Cu acest înțeles spunem că sunt mai multe taine în Biserică. Cum erau numiți Sfinții Părinți? Erau numiți mistici. De ce? Făceau ceva în ascuns? Nu. Fiți atenți, la Heruvic spunem „Noi, care pe heruvimi cu taină închipuim”? Ce înseamnă acest lucru, „cu taină închipuim”? Adică închipui fără să arăți. Deci nu putem să înțelegem cuvântul taină. Ortodoxia noastră nu este papism. Depășește lumea aceasta, transcede dincolo. Noi nu putem să înțelegem lucrurile acestea, deoarece noi suntem lipiți de cele pământești. Pe cine urmăm? Pe Sfinții Părinți. Deci dacă nu îi urmăm pe Sfinții Părinți o luăm pe arătură: papism, neo-protestantism, rătăciri.
Întrebare:
Cum trebuie să ne raportăm în privința războiului de acum dintre Ucraina și Rusia?
Gheron Sava:
În pustiu, în secolul IV, stareții au făcut o sinaxă deoarece un monah căzuse într-un mare păcat și s-au strâns toți stareții ca să-l judece. Și au strigat un alt stareț cu viață sfântă, să vină și acesta. Și a venit starețul cu un sac de pietre în spate, încărcat și a mers în mijlocul părinților. Și ceilalți stareți l-au întrebat: părinte, dar de ce ai venit cu sacul acesta plin cu pietre în spate? Și a răspuns: eu am păcatele mele și stau să le judec pe ale altuia? Avem războiul nostru și privim către un alt război? Primul lucru pe care trebuie să îl facă omul, este să conștientizeze că noi avem război. Cu ce? Cu sinele nostru, cu patimile noastre, cu lumea și cu diavolul. Când noi avem în fața noastră acest război, vom înțelege pentru care motiv se face război între Rusia și Ucraina și vom putea să îl întâmpinăm într-un mod correct. Să facem rugăciuni pentru oameni. Să ne rugăm pentru viața noastră duhovnicească și să ne pregătim pentru marele război care va veni, cu antihristul. Deci trebuie să vedem lucrurile duhovnicește. Și aceasta este o taină. De ce? Nu vedem ceea ce există, vedem în spatele a ceea ce există prin ochii trupești.
Întrebare:
Ce trebuie să facă românii dacă conducătorii lor politici îi vor implica în acest război? Se pot da recomandări concrete?
Gheron Sava:
Este o întrebare foarte grea. Conducătorii iau decizii pentru toți. Cum vedeți lucrul acesta, este corect? Când este vorba de un război, nu poate decide un singur om dacă va intra țara în război sau nu. Atunci ce trebuie să se facă? Trebuie ca întreg poporul să coboare în drum și să ceară să se voteze, referendum. Și poporul să ia hotărârea. Totuși, atenție, acest lucru se face și la cele bisericești. A avut loc un sinod, în Kolimbari, Creta. Cine a hotărât? Numai cei 10 patriarhi și arhiepiscopii. Poporul unde era? Nu le păsa. Vedeți că nu este numai problema patriarhului Daniel și a celorlalți episcope. Problema suntem noi. Dacă toți am fi făcut ceea ce au făcut acști părinți mărturisitori și am fi interrupt comuniunea, nu ar fi existat ecumenism. Noi suntem cei care greșim. Dar ce spunem noi? Eu am creat lumea? Toți spunem lucrul acesta. Așteptăm de la ceilalți să hotărască. Nu este correct. Noi suntem Biserica, mădularele Bisericii. Pentru acest motiv preotul nu poate să săvârșească singur Sfânta Liturghie. Pentru că la Sfânta Liturghie, poporul este cel care liturghisește. Nu există taine dacă poporul nu participă, deci pentru popor se săvârșește Sfânta Liturghie. Taina se săvârșește împreună cu preotul și Sfânta Împărtășanie nu o ia numai preotul, o ia și mireanul. Numai la catolici au stabilit ca numai preoții să ia Sângele Domnului, dar ei de fapt nu au cum să ia Sângele Domnului, pentru că nu sunt în preoție. Și asta este una dintre ereziile papistașe. Deoarece Hristos ce a zis? „Beți dintru Acesta toți”. N-a zis: beți numai voi, preoții.
Întrebare din sală:
Și când au fost bisericile închise (în timpul pandemiei) și a fost numai preotul cu cântărețul, ce s-a întâmplat atunci?
Gheron Sava:
În acest caz, taina se săvârșește, dar aceștia care sunt înăuntru nu se sfințesc, preotul și cântărețul adică. Sfânta Liturghie nu se săvârșește numai pentru preot și cântăreț/ Aceasta este blasfemie. Nu există astfel de cazuri în istoria Bisericii. Când există pandemii, ce se face? Se deschid bisericile și se fac litanii.Nu se inchid bisericile. Acest lucru s-a întâmplat și în spitale. Nu primeau bolnavi. Așa au făcut și cu bisericile. Nu trebuiau să le închidă, trebuiau să le țină deschise. Este blasfemie la adresa credinței noastre.
Întrebare:
Nici stiliștii nu pomenesc, cum facem să ne deosebim de ei? Poate calendarul nu trebuia schimbat, dar stiliștii de azi nu mai recunosc ortodoxia, nu se supun și îi pun pe ortodocși să se boteze din nou.
Părintele Andrei:
Greșeala stiliștilor este că au transformat calendarul într-o dogmă, de aceea noi nu avem nicio treabă cu stiliștii. Au transformat calendarul într-o dogmă, au adăugat o învățătură de credință. Noi nu avem voie să adăugăm la învățătura Bisericii nimic. Aceasta ne deosebește de stiliști. Așadar, dacă nu pomenesc, dar au transformat calendarul într-o dogmă, nu putem avea comuniune cu aceștia.
O persoană din sală:
Stiliștii au ieșit din ascultare.
O altă persoană din sală:
Dar calendarul vechi este cel corect.
Părintele Andrei:
Calendarul vechi este cel corect. Însă părerea mea personală este că în momentul de față întoarcerea pe calendarul vechi ar mai genera o schismă și o tulburare. Ne spune Părintele Justin Pârvu, întoarcerea aceasta trebuie să se facă cu toată Biserica, așa cum s-au unit cele trei principate, așa trebuie să fie insuflat fiecare preot și fiecare credincios, prin lumină dumnezeiască. Nu cred că poate să treacă pe calendarul vechi, un preot ici, un preot colo, trei credincioși dincolo. Nu trebuie să o facem noi după mintea noastră. Eu cred că este o problemă de Sinod, părerea mea personală este că nu este pătrățica noastră.
O persoană din sală:
Dar au existat Sfinți Părinți și cuvioși care au întrerupt comuniunea cu ecumeniștii doar pentru calendarul vechi, pentru a păstra calendarul vechi. Adică de exemplu: Sfântul Iosif Isihastul, Sfântul Ioan Iacob, părintele Dionisie de la Colciu… Deci și calendarul nou este parte din erezie.
Gheron Sava:
Lucrurile sunt simple. Și vom vorbi într-un mod simplu pentru a le înțelege. După cum a spus părintele Andrei, cele 13 zile nu reprezintă un subiect dogmatic. Cu toate acestea primul pas al ecumenismului care a fost? Schimbarea calendarului. Nu a fost problema celor 13 zile. Problema a fost unitatea Bisericii care a fost spartă. Acum, stiliștii fac greșeală în abordarea ereziei, adică nu trebuia să-și construiască propriul Sinod, propria Biserică. Eu personal îi iubesc deoarece țin dogma și duc lupta lor. Dar trebuie să le spunem adevărul: au făcut schismă. Ce trebuie să facem? Va trebui ca pe episcopii lor să nu-i primim în comuniune, să nu-i pomenim. Acest lucru este corect. De ce? Când există o erezie, luptăm dinăuntrul Bisericii. Nu ne facem propria noastră Biserică și proprii noștri episcopi. De exemplu: dacă într-o țară, România, vin nemții și ocupă țara, o cuceresc, românii ce trebuie să facă? Trebuie să se ducă în Africa și să facă o nouă Românie? Aici trebuie să rămână. Și să luptăm să eliberăm țara. Acest lucru trebuie să-l facem și noi (trecerea la calendarul vechi). Nu mergem să ne facem episcopi și Sinod și propria noastră Biserică. Aceasta este schismă. Dar ducem lupta din Biserică, pentru a elibera Biserica de erezie. Biserica ce este? Construcția, cărămizile? Ce este Biserica? Sufletele oamenilor. Când spun că trebuie să eliberezi Biserica, la ce mă refer? La oameni, la sufletele oamenilor, să le eliberezi de erezie. Pentru acest lucru facem iconomie, dar nu cum procedează părintele Theodoros Zisis și Mihai-Silviu Chirilă, ci noi facem iconomie pentru ca poporul să înțeleagă și să plece din erezie. Toate acestea sunt legate între ele. Din cauza acestui lucru, a faptului că nu au înțeles, stiliștii au făcut schismă și noi nu trebuie să facem ceea ce au făcut ei. Trebuie ca și noi să trecem pe calendarul vechi, dar să nu facem ceea ce au făcut ei.
O persoană din sală:
Ce probleme au mateiții din Grecia?
Gheron Sava:
În Grecia avem multe probleme cu ei. Există mulți vechi-calendariști care înțeleg că există greșeli și printre ei sunt oameni foarte buni. Dar există și mulți fanatici vechi-calendariști care consideră că cei de pe calendarul nou sunt nebotezați. Acest lucru este blasfemie.
Întrebare:
Legat de vaccinările satanice. De ce le numesc satanice? Deoarece vaccinul conține o enzimă care se numește luciferază și sunt produse de sataniști. Ele reprezintă sinucidere pentru persoanele care le acceptă, adică păcat împotriva Duhului Sfânt. Oare se cade să-i primim în comuniune cu noi, adică să fie împărtășiți având în vedere că în trecut cei care făceau astfel de păcate și se pocăiau erau împărtășiți, dar după un an de zile.
Gheron Sava:
În modul acesta nimeni nu ar trebui să se împărtășească. Acum, să vedem pentru care motiv vaccinul este păcat și este lepădare de Hrisos. Nu este vorba numai că vaccinul conține o enzimă numită luciferază, dar este lepădare de Hristos. În primul rând, conține celule recoltate de la fetuși avortați. Ce înseamnă acest lucru? Știți ce făceau păgânii din vechime? Jertfeau mici copii ca să aducă venit bun, un an bun, să existe noroc.
O persoană din sală:
Jertfeau zeului Moloh adică.
Gheron Sava:
Acest lucru se face și cu acest vaccin. Jertfesc acești copii, ființa lor, ca să-ți meargă ție bine. Care numai bine nu-ți face. În primul rând, acest lucru nu este cel mai important, dar veți spune că este foarte important. Este mare păcat. Și în primul rând, preoții care s-au vaccinat trebuie să fie caterisiți. Pentru că prin vocea lor sunt responsabili față de turmă. Dar există ceva și mai important pentru dumneavoastră: vaccinul anulează libertatea omului deoarece Dumnezeu l-a creat pe om având libertate după Chipul și asemănarea Sa. Aici este o parte teologică. După Chipul Său ce înseamnă? Unul dintre datele după Chipul Lui este libertatea. Dacă pleacă libertatea de la om, pierdem Chipul Lui. Dacă pierdem Chipul lui Dumnezeu încetăm a mai fi oameni și nu ne mântuim. Dacă se pierde Chipul, se pierde și asemănarea cu El. Este foarte important. Dumnezeu nu intervine în libertatea noastră. De ce? Dacă Dumnezeu ar interveni în libertatea omului, atunci n-am mai fi noi răspunzători pentru libertatea noastră. Pentru că Dumnezeu ne va mântui și ne va judeca. Când pierddem Chipul lui Dumnezeu nu mai putem să mișcăm sufletul către mântuire. Deci altfel nu putem să ne mântuim. Deci e o temă legată de mântuire, soteorologie. Și în principiu, înseamnă că luăm libertatea și o ducem la picioarele Satanei și îi spunem: îți dau libertatea mea. Aceasta facem. Firește că oamenii nu conștientizează aceste lucruri. Oamenii în general spun: e un vaccin și îl iau ca să mă protejeze. De aceea trebuie să-i primim pe oameni. Pentru că mulți oameni fac din neștiință. Cei care spun că cei care au făcut vaccinul nu se mai pot mântui spun o mare blasfemie. Numai cei care nu se pocăiesc nu se mântuiesc. Pentru toți păcătoșii există pocăință. Blasfemie împotriva Sfântului Duh este lipsa de pocăință. Atunci nu se mai poate remedia.
Părintele Marcu:
Ca să înțelegem, să dăm exemple de niște căderi. Căderea lui Adam a fost cădere mare. Cu toate acestea omul nu și-a pierdut nădejdea în mântuire. Mergem mai departe. Dăm exemplu de o cădere și mai mare. Omul se îndrăcește. Diavolul intră în el, îl stăpânește, devine ca o legumă. Își pierde nădejdea de mântuire? Nu. Mai are șanse la mântuire? Da, se face pocăință și cei din jurul lui se roagă pentru el. Avem exemplul acela de la Sfântul Vasile cel Mare, cu cel care s-a lepădat de Hristos și a făcut zapis că se dă pe sine diavolului. Deci eu zic că lepădarea prin îndrăcire este păcat mai mare decât pentru cei care au luat din neștiință. Cel din exemplul pe care îl găsim la Sfântul Vasile cel Mare s-a lepădat cu bună-știință și cu semnătură, cu zapis, dar a fost primit prin pocăință. Iar acum unii oameni iau vaccinul din neștiință, să fim sinceri. Ei nu au conștientizat. Să punem în balanță cele două cazuri și să înțelegem bunătatea nemărginită a lui Dumnezeu.
Deci, trebuie înțeles că vaccinul nu e pecetea. Pecetea este în vremea antihristului, trebuie să înțelegem. Iar pecetea, de ce se dă? Ca să nu mai poți să cumperi, să nu mai poți să vinzi, ori cei care nu s-au vaccinat, cum suntem noi, putem să cumpărăm, să vindem etc.
Întrebare din sală:
Cel care a luat pecetea lui antihrist, mai poate face pocăință, se mai poate mântui?
Gheron Sava:
Spune părintele Atanasie din Mitilineu, într-o omilie a sa, nu îmi mai amintesc exact care dintre Sfinți a spus aceasta, dar a spus în felul următor: cei doi profeți, vor veni pe pământ pentru două motive. Primul, ca să arate cine este antihristul, și al doilea, ca să ajute oamenii să se întoarcă la Hristos. Pentru acest motiv, Dumnezeu va închide cerul și nu va ploua și va face cele 7 plăgi. Și unde se spune acest lucru? Se spune în două locuri, în Apocalipsă. Spune că vor fi toate aceste semne, dar oamenii nu vor da slavă lui Dumnezeu, ci au adus blasfemie lui Dumnezeu. Și spune părintele Atanasie din Mitilineu: chiar și în aceste cazuri nu este exclusă pocăința. Numai că aceștia nu o vor face. De aceea în Apocalipsă, se spune că aceștia care vor lua pecetea pe mână și pe frunte, nu se vor mântui. Din ce motiv? Oamenii vor avea sufletul și mintea întunecate, vor fi îndrăciți și nu vor mai putea să se pocăiască.
Am să vă spun ceva, ca să înțelegeți și mai bine: diavolul, are dreptul să se pocăiască? Are. Se pocăiește? Nu. Se va pocăi? Nu. Dacă se va pocăi diavolul, spun Sfinții Părinți, se va duce pe primul loc. Dar nu se pocăiește. Pentru că nu mai are potența, puterea de a se mai pocăi. Este împietrit și atunci el vede toate lucrurile răsturnate. Este fixat, învârtoșat, așa cum este de exemplu și cimentul. De aceea, în predica sa, părintele Atanasie din Mitilineu spune că cei doi profeți îl vor demasca pe antihrist și le vor spune oamenilor să nu ia pecetea.
Aceeași persoană din sală:
Cei care vor lua pecetea nu vor mai putea să se pocăiască sau nu vor mai dori să se pocăiască?
Gheron Sava:
Ambele. Altfel, s-ar pocăi.
Părintele Marcu:
Dar nici nu vor, nici nu pot. Pentru că lipsei de voință îi urmează neputința.
O altă persoană din sală:
Atunci de ce vor mai vorbi cei doi profeți, dacă cei care vor lua pecetea nu vor mai putea să facă pocăință?
Gheron Sava:
Fiți atenți. Profeții nu vor veni doar pe aceștia care vor lua pecetea. Vor veni pentru toți.
Părintele Marcu:
Dumneavoastră ați construit un sofism.
Gheron Sava:
Domnul trebuie să-i sprijine pe cei care nu vor lua pecetea. Cine sunt cei care ne vor întări? Oare patriarhul Daniel și Bartolomeu? Aceștia vor fi primii care vor lua pecetea.
Aceeași persoană din sală:
Aceasta înseamnă că scopul venirii Sfinților Ilie și Enoh este întărirea creștinilor.
Gheron Sava:
Da, așa este.
Părintele Marcu:
Pentru că atunci creștinii nu vor avea de la cine să primească întărire.
Întrebare din sală:
Recep Erdogan, președintele Turciei a spus la un moment dat că omenirea va da faliment, pentru că lumea s-a împărțit între Uniunea Europeană și Statele Unite, pe de o parte, și de cealaltă parte Rusia și China, deci practic nu mai există un echilibru. Cum va veni Antihrist, pentru că trebuie să existe atunci o singură putere mondială?
Gheron Sava:
Omul duhovnicesc vede dincolo de evenimente, vede dincolo de fațada exterioară, deoarece omul duhovnicesc este luminat de către Dumnezeu și știe ce așteaptă, acestea două merg împreună, se combină. Cum? Noi așteptăm să vină Antihrist. Aceasta așteptăm. Și toate conduc către acolo. Acum, Antihristul ce va face? Ce spun Sfinții Părinți că va face? Va aduce pace, va da bani, va rezolva probleme. Care sunt problemele: războiul, criza energetică, criza economică. Acestea sunt problemele. Cine poate da soluții? Cei care au bani. Cine sunt aceștia? Rockfeller, Grupul Bildelberg și toți ceilalți. Aceștia care îl vor aduce pe antihrist. Vedem că acest război este orchestrat din spate. Pentru care motiv? Să creeze o problemă, își propun: să aducem oamenii la noi, să le dăm soluții și să spună lumea: aceasta vrem. Ce spune Sfântul Efrem Sirul? Sfântul Efrem Sirul a spus trei cuvinte referitoare la Antihrist și două cuvinte referitoare la A Doua Venire. Și în aceste cuvinte, Sfinții Părinți au văzut multe date referitoare la Antihrist. Sfântul Ignatie Briancininov, care a luat din cuvintele Sfântului Efrem Sirul și ale altor Sfinți Părinți, ne spune: ei creează probleme în așa fel încât soluția să fie ghidată și venită de la popor. Dacă vedem lucrurile din umbră, ce se întâmplă? Unii vorbesc în legătură cu petrolul, noi vedem aceste probleme în legătură cu Antihristul.
Întrebare din sală:
Dacă România va intra în război, ce voi face, mă voi înrola sau nu?
Gheron Sava:
Războiul este un lucru rău, irațional. Doi conducători pun în război două popoare. Voi cum vedeți lucrurile acestea? Este corect? Dacă vom gândi creștinește, va trebui ca aceste popoare să-și izgonească acești conducători pentru că nu este creștinește ce se întâmplă, iar oamenii fac ascultare de cine nu trebuie. Trebuie ca întreg poporul să spună: noi nu primim războiul! Și problema va rămâne pusă pe masă. Fie vei merge și vei protesta la o manifestație împotriva războiului, fie mei merge la război. Nu există cale de mijloc.
Părintele Marcu:
Acum este timpul să încheiem. Înainte să facem rugăciunea ne va spune părintele Sava un cuvânt de încheiere.
Gheron Sava:
Voi vorbi despre motivul pentru care vin în România. Dumnezeu face ca acest lucru să se întâmple, dar este și din iubire față de oameni și mai presus de toate dragoste pentru Hristos. Pentru că Acesta este Cel Care ne unește, Hristos. și va trebui ca noi toți să Îl punem pe Hristos pe primul loc în inima noastră. Aceasta este important. Nu să privim altfel: ce va fi, ce vom face… Când Îl ai pe Hristos în inimă, atunci toate le vei înfrunta cum trebuie. De aceea am făcut îngrădirea de erezie, de aceea am venit astăzi aici, pentru dragostea lui Hristos. Și acesta este lucrul cel mai important. Și este rugăciune și sfătuire. Vom pleca din această viață pământească. Cum vom trăi? Vom pleca. Vom merge spre Hristos. Să încercăm să fim creștini în adevăratul sens al cuvântului. Să ținem credința noastră ortodoxă. Să ținem dragostea între noi, în adevăr, și să nu ne temem. Să așteptăm moartea cu bucurie, pentru că Îl vom întâlni pe Hristos. Acesta este creștinismul. Nu vom privi la nimic din cele pământești, numai pe Hristos. Și de aceea mă bucur că sunt împreună cu părinții de aici pentru că iubesc pe Hristos și o fac pentru Hristos. Îngrădirea de erezie și lupta îți cer să îți dai și sângele pentru aceasta. Dar cel care dă sânge, ia Duh. Să rămânem uniți în dragoste, iar dacă cineva face o greșeală, să-l iertăm, deoarece suntem oameni și facem greșeli. Să nu lovim în om, ci să-l ajutăm și în acest mod ne vom mântui.
Dumnezeu să vă sfințească și să vă iubească și să fim împreună și în această viață și în viața de dincolo. Amin
Rugăciuni și binecuvântări de sfârșit.
Be the first to comment